Constituționalitatea Acordului de Asociere Moldova – UE a fost reconfirmată

Joi, sesizarea deputaților comuniști, prin care au contestat ratificarea Acordului de Asociere a Moldovei la UE, a fost respinsă de înalta Curte. Judecătorii au precizat că orientarea europeană a Republicii Moldova este un element al identității constituționale a Republicii Moldova. „În sensul Declarației de independență a Republicii Moldova și art.1 din Constituție, orientarea spre spațiul valoric democratic european este un element definitoriu al identității constituționale a Republicii Moldova”, a menționat președintele Curții, Alexandru Tănase.

Acțiune populistă

Comuniștii pro-ruși susțin însă că prevederile Acordului de Asociere ar atenta la suveranitatea Republicii Moldova, ar încălca statutul de neutralitate al țării și ar ignora existența unei regiuni secesioniste în stânga Nistrului. Curtea Constituțională a respins aceste acuzaţii.

Deputatul comunist Igor Vremea a declarat că prin această decizie “Curtea Constituțională, împreună cu coaliția de la guvernare, se face responsabilă pentru consecințele pe care le va avea Acordul”. Igor Vremea a lăsat să se înțeleagă că documentul ar știrbi din suveranitatea și interesele economice ale Moldovei și a spus că, după alegerile din 30 noiembrie, dacă PCRM va reveni la putere, Acordul cu UE ar putea fi revizuit.

Expertul în drept constituţional Nicolae Osmochescu a spus că hotărârea Curții Constituționale este una firească, deoarece a fost respectată procedura de încheiere a unor astfel de acorduri. El a calificat sesizarea comuniștilor drept ”acţiune populistă”.

Potrivit juriștilor, denunțarea Acordului de Asociere cu UE este posibilă, dar ei atenționează asupra consecințelor extrem de periculoase pe care le-ar putea avea acest pas, în condițiile în care peste 53% din populația țării se pronunță pentru aderarea Moldovei la UE.

Proteste

Joi dimineață, înainte de începerea ședinței Curții Constituționale, un grup de simpatizanți ai Partidului Comuniștilor a blocat accesul judecătorilor în clădire. Președintele Curții, Alexandru Tănase, a cerut intervenția poliției. Ulterior, el i-a cerut reprezentantului Guvernului la Curte să fie întărită paza instituției, pentru a se evita, pe viitor, exercitarea presiunilor ”din partea străzii” asupra judecătorilor. ”Noi sub presiunea străzii nu lucrăm! Să fie clar lucrul acesta. Ministerul de Interne, în afară de a asigura paza și protecția cu sute de bodyguarzi cui îi trece prin cap, poate asigura, elementar, protecția unei clădiri guvernamentale?”, a întrebat retoric Alexandru Tănase.