1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Consecințele crizei politice

Vitalie Călugăreanu, DW-Chișinău17 ianuarie 2015

Președintele României, Klaus Iohannis, și-a amânat vizita la Chișinău. Polonia a amânat alocarea unui credit de 100 de milioane de euro Republicii Moldova.

https://p.dw.com/p/1EM9y
Imagine: picture-alliance/dpa/Jens Kalaene

Preşedintele României, Klaus Iohannis, care urma să întreprindă săptămâna viitoare o vizită oficială în Republica Moldova, și-a amânat deplasarea. Potrivit secretarului general al Aparatului Preşedinţiei de la Chișinău, Ion Păduraru, motivul amânării vizitei este faptul că politicienii moldoveni nu au reuşit să formeze o coaliţie de guvernare și nu a fost învestit un nou guvern. „Acum nu există structurile necesare care pot face ca un dialog să fie eficient. Și pentru a menține gradul de importanță al vizitei s-a decis amânarea acesteia. Probabil, vizita președintelui României va avea loc în prima decadă a lunii februarie”, a precizat Ion Păduraru.

Mărul discordiei – negocierile cu comuniștii

Unii analiști susțin, însă, că Klaus Iohannis și-ar fi amânat vizita deoarece două partide pro-europene (PLDM și PDM) au îndepărtat Partidul Liberal de la masa de negocieri pentru formarea noii alianțe de guvernare și negociază, de câteva zile, cu Partidul Comuniștilor (pro-rus).

Potrivit analistului politic, Dan Dungaciu, „re-europenizarea comuniştilor reprezintă un fals strategic, partidul fiind prin excelență anti-românesc şi anti-european”. El acuză presa de la Chişinău de „naivitate, de faptul că a înghițit nemestecat schimbarea de atitudine a comuniştilor (și-a temperat ostilitatea față de UE – n.n.)”.

Dungaciu susține că potenţiala aducere la guvernare a PCRM (direct sau indirect), va genera consecinţe aproape fără precedent: „pe plan intern - perpetuarea corupţiei şi atenuarea proceselor de reformă necesare pentru continuarea agendei europene; pe plan regional - crearea unei 'zone tampon', fără identitate şi profil; pe plan bilateral - reînceperea unei confruntări identitare între Bucureşti şi Chişinău; iar pe plan geopolitic - victoria post-electorală a Rusiei în Republica Moldova care îşi vede, astfel, realizate toate obiectivele, în ciuda faptului că părea învinsă la urne”. În opinia analistului, cooptarea la guvernare a comuniştilor, partid care nu a votat Acordul de Asociere, dar nici nu l-a respins, înseamnă semnalul că Republica Moldova se pregăteşte pentru viitorul statut de „zonă tampon”, respectiv „plasarea acesteia în zona gri, în care o presiunea integraţionistă reală pe Bruxelles nu va mai fi pusă decât formal”.

Președintele Klaus Iohannis și-a amânat vizita la Chișinău după ce s-a întâlnit cu președintele Consiliului European, Donald Tusk. Joi, Donald Tusk l-a contactat telefonic pe liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat, pentru a afla care este mersul negocierilor pentru formarea noii coaliții de guvernare. Sâmbătă, 17 ianuarie, unele medii de informare de la Chișinău au scris că Vlad Filat ar fi fost „invitat de urgență la București”, informație pe care serviciul de presă al PLDM nu a negat-o, dar nici nu a confirmat-o.

Ultimatum pentru PL

Întrebat despre negocierile care se poartă cu comuniștii, sâmbătă, după o nouă rundă de negocieri în formatul PLDM-PDM-PL, Vlad Filat a menționat că formațiunea sa nu va face cu PCRM „nici coaliție, nici alianță”. Potrivit lui, discuțiile care au loc în această perioadă, sunt doar niște „încercări de a se ajunge la un consens privind votarea conducerii Parlamentului și Guvernului”.

Nici după negocierile de sâmbătă cu liberalii, nu s-a ajuns la un compromis, motiv pentru care liderul PDM, Marian Lupu, a înaintat un ultimatum Partidului Liberal. Potrivit lui, negocierile cu PL ar putea fi stopate definitiv „dacă astăzi sau cel târziu mâine, acest partid nu își va schimba poziția în cadrul negocierilor”. Lupu s-a arătat indignat de faptul că PL „nu vrea să accepte niciunul dintre pachetele de funcții pe care le propun celelalte două partide și insistă cu încăpățânare să i se ofere funcția de șef al statului”.

Liderul PL, Mihai Ghimpu, a respins aceste acuzații. El susține că liberalii au propus mai multe variante de deblocare a negocierilor, însă PLDM și PD „nu acceptă nici una”. Potrivit lui Ghimpu, „alianța cu PCRM e decisă demult”.

Liderul PLDM, Vlad Filat, a concluzionat: „în condițiile în care nu se ajunge la o înțelegere cu PL, vom fi nevoiți să convocăm săptămâna viitoare Parlamentul și să deblocăm această situație - de a alege organele de conducere ale Parlamentului și de a demara procedura de învestire a guvernului”.

Consecințe practice

Imposibilitatea constituirii noii majorități parlamentare la Chișinău îngrijorează partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova. Polonia a amânat alocarea creditului facilitat de 100 milioane de euro pentru Moldova, destinat modernizării ramurii agricole. Anunțul a fost făcut de reprezentanții Guvernului de la Varșovia, care au menționat că amânarea creditului pentru dezvoltarea zootehniei și a industriei poli-legumicole din Moldova are legătură cu faptul că partea moldovenească nu a numit, până în prezent o persoană care ar conduce Comisia pentru valorificarea creditului.

În cadrul discuției telefonice de joi a președintelui Consiliului European, Donald Tusk, cu liberal-democratul Vlad Filat, oficialul european a atenționat asupra faptului că din cauza crizei politice, agenda europeană a Republica Moldova ar putea fi periclitată. De exemplu, prima reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană programată pentru 19 ianuarie a fost amânată pentru lunile februarie-martie. Ministrul adjunct de Externe, Iulian Groza, a comunicat pentru newsmaker.md că amânarea are legătură cu „întârzierea procesului de formare a noului guvern”.