Condamnări şi condamnaţi
17 aprilie 2014
Criza din Ucraina intensifică prezenţa NATO. "De când a devenit limpede că Moscova vrea să îşi extindă zonele de influenţă în Europa, NATO trebuie să arate pe cine apără la graniţele estice. Polonia şi statele baltice sunt orice altceva dar nu aliaţi ai Ucrainei. Amplasarea câtorva avioane, nave de luptă şi soldaţi NATO în zonă reprezintă un semnal. Este de fapt cel mai puţin lucru pe care Alianţa trebuie să îl facă pentru a rămâne credibilă atât în interior cât şi la exterior. Fără acest semnal, Kremlinul ar fi calificat NATO ca fiind o alianţă slabă şi indecisă, un argument în plus în campania de demontare a occidentului. În acest moment, Alianţa Nord-Atlantică se mulţumeşte cu atât, de teamă ca Rusia să nu contramandeze discuţiile cu greu negociate. Nu doar UE, ci şi NATO preferă să vorbească de o mie de ori, înainte de a deschide focul o singură dată. Problema este că Putin ştie cu cine are de-a face", comentează astăzi jurnaliştii de la Frankfurter Allgemeine Zeitung.
La Geneva au loc discuţiile dintre şefii diplomaţiilor din Ucraina, Rusia şi SUA, cu participarea Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, Catherine Ashton. Evenimentul este comentat de Volksstimme din Magdeburg.
"Contextul în care are loc întâlnirea celor patru este cum nu se poate mai periculos. Estul Ucrainei se afundă în anarhie, NATO vrea să îşi intensifice prezenţa la graniţele de est iar reacţiile Moscovei sunt imprevizibile. Uniunea Europeană este blocată: după interzicerea accesului şi blocarea contului unor acoliţi ai conducerii de la Kremlin, sancţiunile economice par a avea două tăişuri. Economia avertizează asupra pierderilor. Cine ameninţă cu sancţiuni trebuie să îşi asume consecinţele", scrie publicaţia din estul Germaniei.
Frankfurter Rundschau analizează un alt aspect: "în estul Ucrainei are loc o luptă propagandistică fără precedent. Aici, televiziunea publică rusească a câştigat mai mult teren decât ar fi reuşit trupele terestre sprijinindu-i pe separatişti. Între timp însă criza se resimte şi la nivelul personalului: unul şi acelaşi martor apare pe diverse canale, o dată ca finanţator al naţionaliştilor ucraineni, altă dată ca victimă a acestora."
Şi în Germania se trage, dar cu armele justiţiei, spre ţinte politice.
Fostul ministru de finanţe din Renania-Palatinat, social-democratul Deubel, a fost condamnat, decizia fiind comentată de Die Welt.
"Ingolf Deubel şi-a depăşit fără îndoială competenţele. A înşelat şi falsificat fără scrupule. Dar că economistul de profesie a jonglat cu milioane fără ştiinţa şefului guvernului de land, e greu de crezut. În timp ce Deubel îşi va executa pedeapsa, fostul premier Kurt Beck conduce Fundaţia Friedrich Ebert şi face lobby pentru concernul farmaceutic Boehringer Ingelheim. Fostul ministru de finanţe a ajuns însă să înşele, foarte probabil în urma presiunilor făcute chiar de sus".
Situaţia este mai pe larg explicată de Rhein Zeitung. "Tocmai un ministru de finanţe social-democrat a încercat, prin inginerii financiare să acopere investirea milioanelor de euro din banii publici, nu a celor privaţi cum se declarase, în hoteluri, discoteci şi un sat de vacanţă în jurul circuitului de Formula 1 de la Nürburgring. Pentru cultura politică şi pentru cei responsabili, decizia tribunalului de a nu se intimida şi de a trimite dincolo de gratii un fost ministru va avea consecinţe vizibile", conchide publicaţia într-o notă optimistă.