Comunitatea de informaţii a luat-o razna

Există citate care pur şi simplu îi urmăresc pe politicienii care le-au rostit. Cele spuse într-un moment de neatenţie sunt repetate ori de câte ori se iveşte ocazia. Cu acest fenomen se confruntă şi Angela Merkel, deşi îşi cântăreşte de obicei cu mare atenţie vorbele. În plin scandal provocat de interceptarea convorbirilor sale telefonice de către americanii de la NSA, Merkel afirmase tranşant: " Spionaj între prieteni - aşa ceva nu merge în niciun caz". Acum, acelaşi citat se regăseşte în mai toate relatările privind posibile acţiuni de spionaj ale BND în detrimentul Turciei şi SUA.

Cazul ar putea deveni o mare problemă pentru guvernul german. Cu numai câteva săptămâni în urmă, politicienii germani înfierau în termeni tot mai duri practicile de spionaj ale serviciilor secrete americane în Germania. În cele din urmă, cabinetul de la Berlin i-a cerut reprezentantului oficial al CIA în Germania să părăsească ţara, după ce fuseseră deconspiraţi doi spioni americani acitivi în instituţii guvernamentale centrale.

Circumstanţe atenuante pentru SUA?

Acum însă a devenit cunoscut că BND a interceptat şi înregistrat accidental o convorbire purtătă în 2012 de şefa diplomaţiei americane la acea vreme, Hillary Clinton, în cursul unei operaţiuni executate în Orientul Apropiat. Un an mai târziu, serviciul a înregistrat şi o convorbire telefonică a succesorului doamnei Clinton în funcţie, John Kerry. Până în prezent nu există reacţii oficiale din partea ambasadei SUA la Berlin privind aceste dezvăluiri. Nici Departamentul de Stat de la Washington nu a luat până acum poziţie. Un agent al seviciilor secrete americane a declarat însă sceptic, pentru tabloidul Bild: "Convorbirile secretarului de stat sunt cifrate, fiind folosită exact aceeaşi metodă ca şi în cazul convorbirilor pe care le poartă preşedintele SUA". De aceea, este posibil să fi fost interceptate convorbiri purtate prin intermediul unor reţele nesecurizate.

Este serviciul federal de spionaj la fel de lipsit de scrupule ca şi cel american? Spionează şi el politicieni ai unor state partenere? Numai faptul că au ajuns justificate astfel de întrebări pare a fi extrem de neplăcut pentru guvernul Merkel, mai ales că a condamnat atât de ferm practicile NSA în Germania. În acest context, reacţiile opoziţiei nu s-au lăsat aşteptate. Politicianul ecologist Konstantin von Notz, de exemplu, a acuzat executivul de ipocrizie la postul public de radio Deutschlandfunk.

Din rândul coaliţiei guvernamentale, astfel de acuzaţii sunt respinse. Niciun politician străin nu a fost ascultat intenţionat, a declarat preşedintele Comisiei parlamentare de investigare a scandalului NSA, creştin-democratul Patrick Sensburg. Şi purtătoarea de cuvânt a BND a declarat pentru agenţia Reuters că "în principiu nu executăm operaţiuni de ascultare îndreptate împotriva statelor prietene. SUA nu au fost şi nu sunt pentru noi o ţintă de cules informaţii". Aceeaşi sursă a mai precizat că interceptările accidentale sunt imediat şterse. În cazul convorbirilor lui Clinton şi Kerry, nu a fost vorba decât de "capturi neintenţionate, rătăcite accidental într-un năvod". Totuşi, măcar una din cele două interceptări nu a fost ştearsă imediat, aşa cum este prevăzut de fapt.

Cine este considerat "prieten"?

Guvernul de la Berlin a confirmat însă măcar indirect relatările potrivit cărora BND are de ani de zile Turcia în vizor, un partener în cadrul NATO. Potrivit săptămânalului Der Spiegel şi a ediţiei duminicale a ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAS), Turcia se numără chiar în rândul ţărilor care constituie o ţintă predilectă pentru spionajul german. Această informaţie ar putea genera în perioada imediat următoare un scandal chiar mai mare decât interceptarea convorbirilor lui Clinton şi Kerry. Cabinetul Merkel apără însă aceste practici la modul ofensiv, subliniind, potrivit FAS, că Turcia nu poate fi comparată cu SUA sau ţări europene cum ar fi Franţa sau Marea Britanie. Ce se întâmplă în Turcia are importanţă nemijlocită pentru securitatea internă a statului german, au explicat pentru ziarul din Frankfurt surse guvernamentale. În context, de maximă importanţă sunt pentru statul german activităţile formaţiunii kurde PKK, ale grupărilor turceşti de extremă dreaptă şi stângă din Germania, precum şi activităţile unor reţele de trafic de droguri şi de persoane.

Sunt însă aceste elemente suficiente pentru a justifica spionarea intenţionată şi sistematică a Turciei, stat partener în cadrul NATO şi candidat la UE? Vicepreşedintele grupului parlamentar al Uniunii Creştin Democrate, Andreas Schockenhoff consideră că da. "Dacă trei milioane de turci trăiesc în Germania şi organizaţii turceşti din Germania sunt clasificate drept teroriste, este de la sine înţeles, în opinia mea, că întreprindem totul pentru a afla modalităţile prin care acestea primesc sprijin din Turcia", a declarat responsabilul pentru FAS.

Până acum, Turcia a reacţionat cu reţinere la aceste dezvăluiri. Un reprezentant al guvernului de la Ankara a anunţat doar că se va verifica în profunzime incidentul. Vicepreşedintele formaţiunii de guvernământ din Turcia, AKP, Mehmet Ali Zahin, a subliniat că relatările din presa germană "trebuie luate în serios" iar guvernul turc şi Ministerul de Externe vor iniţia cercetările ce se impun.

Potrivit politicianului creştin-democrat Patrick Sensburg, culegerea de informaţii este o măsură absolut corectă în "regiuni de criză şi în ţari considerate sensibile", după cum a declarat el la postul public de televiziune ARD. Liderul opoziţiei, politicianul de stânga Gregor Gysi, l-a contrazis în cadrul aceleiaşi emisiuni, subliniind că "serviciile secrete găsesc mereu la urmă câte o justificare pentru acţiunile lor". Gysi a continuat: "Şi eu aduc reproşuri grave Turciei, de exemplu fiindcă le permite teroriştilor IS să tranziteze ţara, dar acesta nu este motiv de spionare reciprocă". Concluzia sa a fost una probabil neplăcută pentru spionii BND şi de pretutindeni: "Eu cred că lumea serviciilor secrete a luat-o razna".