Un compromis obţinut la limită

"Nu au fost discuţii uşoare", a declarat ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, după reuniunea specială cu omologii săi europeni, dedicată sancţiunilor împotriva Rusiei. În sală, atmosfera a fost tensionată, nu puţine fiind contrele pe care ministrul de Externe elen, Nikos Kotzias, le-a avut cu oficialii europeni prezenţi la dezbateri.

Într-un final, s-a putut ajunge la o înţelegere, în sensul extinderii listei cu persoane, instituţii şi companii ruseşti cărora li s-au blocat conturile şi care nu au voie să călătorească în străinătate. Celor 132 de persoane şi 28 de instituţii, aflate pe lista cu sancţiuni, li se vor adăuga alţi câţiva susţinători ai rebelilor pro-ruşi din estul Ucrainei. Numele acestora sunt, deocamdată, ţinute secret, astfel încât, cei vizaţi să nu apuce să îşi ascundă banii. În plus, europenii au decis prelungirea actualelor sancţiuni până în septembrie 2015. Măsurile ar fi urmat să expire în luna martie.

Muncă de convingere

Steinmeier a precizat că i s-a adresat personal omologului grec în încercarea de a-l convinge să susţină sancţiunile. Oficialul german a admis în context faptul că şi alte ţări au avut ezitări masive în privinţa extinderii măsurilor punitive împotriva Rusiei, "uneori, nefiind deloc simplu să ajungem la un compromis în sensul unei abordări unice la nivel european". Spusele lui Steinmeier vizează Austria, Slovenia şi Slovacia, ţări care se îndoiesc de utilitatea extinderii sancţiunilor la adresa Rusiei, dar care le-au susţinut până în prezent. La final, ministrul german a reuşit să-l convingă pe Nikos Kotzias că unitatea europeană trebuie consolidată.

Anterior, Steinmeier avusese mai multe discuţii între patru ochi cu Kotzias, în timpul cărora primul a făcut o adevărată muncă de convingere cu omologul său, amintindu-i inclusiv de vremurile în care au fost colegi de facultate la Universitatea Gießen. Şeful diplomaţiei germane a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a menţine vie determinarea manifestată de UE în ultimele luni în privinţa sancţiunilor împotriva Kremlinului. Guvernul grec anunţase înainte de dezbateri că este împotriva unei declaraţii comune la nivel european, ceea ce i-a făcut pe unii lideri europeni să se teamă că Grecia ar putea face uz de dreptul ei de veto.

Atena a cedat doar pe jumătate, astfel încât împotriva Rusiei nu vor fi impuse sancţiuni suplimentare subtanţiale. Ministrul german de Externe, dar şi ţările baltice şi Polonia, care militează pentru sancţionarea draconică a Rusiei, au fost nevoiţi prin urmare să accepte o soluţie de compromis. "Dacă va avea loc o nouă ofensivă împotriva oraşului Mariupol sau altor regiuni, se va reacţiona cu sancţiuni noi, mai drastice", a precizat Steinmeier. Oricum, Grecia este departe de a fi convinsă de utilitatea susţinerii sancţiunilor.

Putin, câştigătorul alegerilor din Grecia?

În Europa, anterior întâlnirii de la Bruxelles, unii comentatori au declarat că influenţa Rusiei în UE a crescut din cauza noului guvern grec. Părerile sunt însă împărţite, când vine vorba de modul în care Atena va alege să îşi joace cărţile.

Elmar Brok, şeful comisiei de politică externă din Bundestag crede că acest fel de politică reprezintă o ameninţare la adresa Greciei, "o ţară care refuză să fie solidară, dar care, până la sfârşitul lunii februarie trebuie să negocieze un nou pachet de susţinere financiară". A fost, evident, o tragere de urechi din partea lui Brok, care a amintit grecilor că sunt în continuare dependenţi de Europa - un aspect care ar putea fi invocat inclusiv în cadrul viitoarelor negocieri. Brok crede însă că o analiză la rece a propriilor interese şi a numărului limitat de opţiuni pe care le au, ar putea determina grecii să găsească soluţii.

Germanul şi-a manifestat în schimb îngrijorarea în legătură cu încercările lui Vladimir Putin de a susţine cu orice mijloace accederea la putere în Europa a partidelor extremiste, astfel încât să fie fisurată unitatea continentului. În context, Brok a menţionat apropierea de Moscova pe care ar manifesta-o Syriza.