Comentariu: Ucraina confirmă orientarea sa pro-europeană

Ucrainenii au votat. Probabil că a fost cel mai important scrutin de la dobândirea independenţei. Asta fiindcă există pentru prima dată în legislativ o majoritate clară pro-vestică, dispusă să aplice reforme şi să apropie ţara de UE. În plus, pentru prima dată au fost aleşi în Parlament câţiva tineri militanţi pentru drepturi civice, care vor să-şi transforme ţara în baza idealurilor de democraţie şi libertate. Au candidat pe liste, astfel că intrarea în Parlament le-a fost de la bun început garantată.

Iarna trecută, ei au contribuit împreună cu sute de mii de oameni, ieşiţi în stradă, la alungarea de la putere a regimului Ianukovici, autoritar şi corupt. Acum ei preiau responsabilitatea politică în Parlament. Acolo vor fi nevoiţi să demonstreze că sunt capabili să contracareze influenţa vechii elite politice, a oligarhilor, interesaţi în primul rând să-şi apere propriile interese.

Majoritate pro-europeană în noul Parlament

Activiştii maidanului sunt câştigătorii scrutinului, împreună cu partidele care au sprijinit în urmă cu un an transformările politice, în primul rând alianţa electorală a preşedintelui - "Blocul Petro Poroşenko" - şi formaţiunea "Frontul Popular", a premierului interimar Arzeni Iaţeniuk. Împreună, cele două entităţi politice deţin o majoritate clară în noul legislativ şi pot moderniza ţara după model occidental.

În plus, şi alte partide pot fi cooptate la guvernare. O alianţă mai amplă ar fi de recomandat pentru aplicarea reformelor în parte dureroase, indispensabile domeniilor economic şi social. O importantă contribuţie ar putea oferi în acest sens formaţiunea "Autoajutor", puternică mai ales în vestul Ucrainei, dar şi "Partidul Patriei", al Iuliei Timoşenko.

Vechile elite vor avea şi ele un cuvânt de spus

Reformarea ţării nu va fi însă facilă fiindcă există rivalităţi şi în tabăra pro-europeană. În plus, vechi elite rămân prezente în Rada de la Kiev, inclusiv foşti susţinători ai lui Ianukovici, grupaţi acum într-un "bloc de opoziţie". Sistemul de vot din Ucraina, un amestec de liste şi candidaturi directe, a permis se pare şi de această dată cumpărarea unor locuri în Parlament, de către persoane influente şi potente financiar.

Şi forţele populiste şi de dreapta ar putea îngreuna activitatea constructivă în Parlament, chiar dacă au obţinut un rezultat mai slab decât fusese anticipat. "Sectorul de dreapta", de extremă dreaptă, nici nu a reuşit să treacă pragul electoral. Iar formaţiunile "Svoboda", de orientare naţionalistă şi populiştii "Partidului radical" se află într-un pronunţat declin. A devenit astfel vizibil că ucrainenii nu-i simpatizează pe politicienii de extremă dreaptă.

Alegerile au conferit legitimitate noii puteri de la Kiev

Scrutinul poate fi considerat un mare succes al democraţiei din Ucraina, fiindcă îi conferă legitimitate. Rusia, care nu a recunoscut până acum legitimitatea guvernului interimar de la Kiev şi a încercat să-i discrediteze pe demonstranţii de pe maidan numindu-i "fascişti", va fi silită să abandoneze această argumentaţie. Ucrainenii au mizat de altfel şi la prezidenţialele din mai, cu majoritate zdrobitoare, pe forţele democratice şi moderate.

Nici măcar faptul că numeroşi ucraineni nu au putut să voteze în estul Ucrainei, din cauza conflictului care mocneşte în acea regiune, nu ştirbeşte legitimitatea scrutinului. Mandatele care revin regiunii rămân deocamdată fără titulari. Nu guvernul de la Kiev ci cel din Moscova i-a privat pe ucrainenii din est să-şi exprime opţiunile politice, prin anexarea Crimeei şi sprijinirea miliţiilor separatiste din Bazinul Donului.

Alegerile apropie şi mai tare Ucraina de Europa. Oamenii din Ucraina îşi doresc această perspectivă europeană. Iar rezultatul clar de la urne oferă ţării noi şanse. Totul depinde acum de acţiunile politicienilor de la Kiev, pe care Bruxelles-ul are datoria să-i sprijine din răsputeri. Inclusiv prin deschiderea drumului spre statutul de ţară membră a UE.