Comentariu: Triumful raţiunii la Geneva

Declaraţia de la Geneva semnată de UE, SUA, Ucraina şi Rusia este mesajul de pace potrivit sărbătorii Paştelui, celebrată simultan în acest an de credincioşii catolici şi ortodocşi. Acum mai trebuie doar implementat zilele viitoare ceea ce s-a convenit: dezarmarea separatiştilor şi a celorlalte grupări militare ilegale din Ucraina, eliberarea clădirilor guvernamentale ocupate de separatişti în estul şi sudul Ucrainei. Toate părţile s-au obligat să contribuie la detensionarea situaţiei, inclusiv ministrul rus de Externe Serghei Lavrov.

Este un mare pas înainte, care ar putea duce la normalizarea situaţiei. Ucraina s-a obligat la rândul ei să includă în Constituţie o reformare administrativă care să îi favorizeze pe etnicii ruşi din această ţară. Kievul anunţase aceste măsuri deja înaintea negocierilor de la Geneva. Şi dreapta radicală din Ucraina trebuie să predea armele. De asemenea, actele antisemite vor fi condamnate de justiţie.

Deosebit de important este faptul că Lavrov a dat asigurări că Rusia nu va trimite trupe în estul Ucrainei. Lavrov a venit la Geneva cu o surprinzătoare disponibilitate de pace, având în vedere că Kremlinul nu recunoaşte nici până acum noul executiv de la Kiev. Poate că a realizat şi Moscova că o Ucraină aflată la pământ economic şi politic nu i-ar aduce niciun beneficiu pe termen lung. Este ceea ce SUA şi UE au tot repetat în ultimele săptămâni. Acum se pare că mesajul a ajuns în cele din urmă în tabăra rusă.

Diplomaţia poate rezolva crizele

Salutar este şi acordul Rusiei pentru ca OECD să supravegheze procesul de dezarmare şi detensionare din Ucraina. UE poate deocamdată să renunţe la sancţiunile economice împotriva Rusiei. La Bruxelles lumea a respirat uşurată, pentru că impunerea de noi sancţiuni ar fi implicat luarea unor decizii foarte grele şi controversate. A trecut şi pericolul unei blocade în livrările de gaz şi ţiţei. UE va avea consultări cu Rusia şi Ucraina pe marginea aprovizionării cu energie şi a acoperirii datoriilor Ucrainei.

Victoria diplomatică de la Geneva are însă preţul său. Crimeea este acum parte din Rusia şi aşa va rămâne. SUA, UE şi Ucraina au fost nevoite să accepte în tăcere alipirea peninsulei de către Federaţia Rusă, măsură descrisă drept încălcare a dreptului internaţional. Crimeea nu a mai fost pomenită în declaraţia de la Geneva. Criza din Ucraina a distrus încrederea dintre Vest şi Rusia. Nu va fi deloc uşor ca ea să fie reconstruită. O reapropiere sau chiar parteneriatul strategic spre care UE şi Rusia s-au îndreptat în ultimele decenii nu mai există.

Potrivit lui Lavrov, Rusia se aşteaptă ca Ucraina să rămână neutră, adică să nu se alăture vreunei alianţe militare. A primit asigurări în acest sens din toate părţile, pentru că nici măcar guvernul ucrainean nu are astfel de planuri. NATO nu are de asemenea ambiţii în acest sens, potrivit preşedintelui american Barack Obama. Acum este momentul ca Rusia să-şi retragă cei 40 000 de soldaţi de la graniţa cu Ucraina iar NATO să-şi mai domolească retorica. Ideea staţionării de unităţi NATO în Polonia ar trebui de asemenea abandonată.

Premierul ucrainean Arseni Iazeniuk declarase anterior că hotărârile de la Geneva trebuie să fie "curajoase, puternice şi înţelepte". Aceste aşteptări au fost îndeplinite. Dacă deciziile vor fi implementate rapid, Ucraina ar putea să se bucure, alături de restul lumii, de un Paşte relativ liniştit. Serghei Lavrov a spus la Geneva că ucrainenii trebuie să-şi decidă singuri viitorul. Să sperăm doar că, la Kremlin, preşedintele Putin vede lucrurile la fel. S-a potolit oare foamea lui de putere doar prin alipirea Crimeei?