Statele au numai interese, nu prieteni

Americanii cei răi ar trebui să le spună odată germanilor ce joc face Agenţia Naţională Americană pentru Securitate (NSA), dacă şi cum a spionat în masă. Acum aproximativ un an, acesta era nucleul dezbaterii din Germania pe tema serviciilor secrete.

Dar germanii mai bine s-ar uita puţin în oglindă, spunea atunci la Berlin Alec Ross - fostul consilier-şef pe probleme de inovaţii al lui Hillary Clinton. În principiu, Serviciul Federal de Informaţii (BND) nu se deosebeşte de NSA. Numai bugetul e mai mic. Cunosc practicile BND, susţinea Ross. Presa germană l-a trecut cu vederea. Cumva nu prea dădea bine în imagine.

Serviciul secret e serviciu secret - inclusiv BND

Acum subiectul a fost reluat. Între timp însă, societatea germană a învăţat că BND joacă în marea horă a spionajului, în care nu există buni sau răi, ci numai interese. Prietenii nu se spionează între ei. Cu această afirmaţie, cancelara Angela Merkel a vrut să ţină frâiele dezbaterii.

Dar între SUA şi Germania nu există niciun contract de prietenie. Germanii n-au ce căuta nici măcar în alianţa Five Eyes (n.r. alianţa ţărilor anglo-saxone bazată pe sprijin reciproc în spionaj).

Sunt destule aspecte din cauza cărora americanii privesc sceptic spre Europa şi, pe bună dreptate, sunt curioşi. Ce se întâmplă cu salvarea Greciei? Ce e cu criza ucraineană? Ce cred europenii despre parteneriatul transatlantic (TTIP)? Când vine vorba de comenzi şi afaceri consistente, spionajul nu mai are limite.

În schimb, există un interes comun: lupta contra terorismului. Purtătorul de cuvânt al cabinetului de la Berlin, Steffen Seibert, a spus un lucru interesant - pe care opinia publică nu l-a luat în seamă: în combaterea terorismului, nu există partener mai bun ca SUA. Cumva, a sunat a scuză. Dar măcar a fost o declaraţie sinceră. Guvernul nu face şi alte comentarii. E secret.

Thomas de Maizière - un ţap ispăşitor

Mai departe opinia publică bâjbâie prin ceaţă. Ca până acum. Nu e limpede dacă executivul de la Berlin cunoaşte în detaliu acţiunile BND şi invers. Însă Cancelaria nu trebuie să scape din vedere principalul: cooperarea cu SUA. Fără colaborarea cu americanii, nimic nu merge. Nici măcar sub aspect financiar.

Este şi va rămâne o afacere murdară, căci serviciile secrete nu sunt nişte ferme de ponei. Iar acum să cauţi un ţap ispăşitor, cum tocmai s-a întâmplat cu Thomas de Maizière, nu ajută la nimic. Un potenţial succesor al cancelarei Angela Merkel - spre bucuria ministrului Ursula von der Leyen şi a opoziţiei - ar fi numai un succes pe plan intern. Adevărata confruntare trebuie să fie între Berlin şi Washington. Însă, la acest nivel, de la declanşarea scandalului de spionaj până acum, domneşte tăcerea.