Comentariu: Simulacru de alegeri în estul Ucrainei

În întreaga ţară, oamenii sunt timoraţi şi înspăimântaţi de război. Măcar din aceste motive şi alegerile nu ar trebui să fie validate. Aceasta a fost reacţia autoproclamaţilor conducători ai "Republicilor Populare" Doneţk şi Lugansk la aflarea veştii că alegerile parlamentare din Ucraina sunt acceptate de comunitatea internaţională.

Într-un mod cinic şi mincinos, aceiaşi oameni au organizat propriile lor alegeri, fix într-o regiune măcinată de război, având spatele asigurat de Moscova.

A fost un simulacru de scrutin cu învingători cunoscuţi dinainte. Partidele pro-ucrainene şi candidaţii lor nu au fost acceptaţi la aşa-numitele alegeri prezidenţiale şi parlamentare. La Doneţk, nici măcar comuniştii cu orientări pro-ruse nu au fost lăsaţi să candideze.

Din acest motiv, în regiunea Doneţk, în cursa electorală au intrat doar două grupări. Atât "Republica Doneţk", cât şi "Donbassul Liber" au un singur scop principal: ruperea de Ucraina. Îşi consolidează, iată, interesul, în acelaşi fel ca grupările din Lugansk.

Oamenii din cele două regiuni din estul Ucrainei nu au avut, de fapt, ce să aleagă. Nu a existat nicio competiţie electorală. Separatiştii s-au luptat între ei. Beneficiind de susţinerea Moscovei, acum câteva luni, aceşti inşi au preluat peste noapte puterea. Acum, pe baza unor alegeri controversate, vor să confere legitimitate acţiunilor lor. Alegerile acestea au fost însă doar o farsă.

Sute de mii de oameni nici măcar nu au putut vota, fiind alungaţi sau fugind singuri din calea războiului. Tocmai de aceea, rezultatul scrutinului nu reflectă realităţile politice din regiune. Nu au existat registre valabile cu alegători, iar voturile multiple nu puteau fi defel împiedicate. Alte fraude au fost facilitate şi de procesul de vot online, care n-a putut fi verificat.

Mulţi cetăţeni dintre cei rămaşi la Doneţk şi Lugansk îşi pun într-adevăr speranţele în separatişti. În fapt, ce altceva ar putea face, dacă nu vor sau nu pot pleca? Alţii au mers la vot doar pentru că, înainte de alegeri, li s-au oferit alimente.

Cei mai mulţi oameni din regiune trăiesc însă într-un mediu al fricii, al intimidării, al nesiguranţei. Profesorii, medicii, precum şi alţi bugetari au fost nevoiţi să îşi arate loialitatea faţă de noii conducători pentru a fi cât de cât siguri că îşi vor mai primi salariile. Cine n-a fost la vot, au spus separatiştii încă de la început, va trebui să suporte consecinţele, atât în plan personal, cât şi profesional.

Deşi sunt condamnate la nivel internaţional, alegerile organizate de separatişti se bucură de susţinerea Moscovei, prin urmare, criticile nu vor schimba mare lucru. De la bun început, Kremlinul a oferit separatiştilor un cec în alb. Numai că, atât conducerea Rusiei, cât şi şefii separatiştilor pun în mare pericol procesul de pace.

Scrutinul încalcă înţelegerile de la Minsk pe care separatiştii le-au semnat în capitala Belarus acum două luni în prezenţa Rusiei şi a UE. În contextul descentralizării, alegerile locale ar trebui să se desfăşoare conform legilor ucrainene în vigoare. Or, acest lucru deja nu mai contează.

Nici separatiştii, nici Rusia nu respectă înţelegerile. În schimb, divizarea unor părţi din estul Ucrainei devine certitudine. Astfel, documentul semnat la Minsk privind procesul de pace, devine maculatură. În Europa sunt retrasate graniţele - cu ajutorul armelor şi a unor pseudo-scrutine electorale.