Comentariu: Se prefigurează o luptă lungă

Preşedintele Franţei Hollande a lansat invitaţia la Paris pentru o conferinţă pe tema miliţiilor IS. 26 de state şi-au trimis reprezentanţi, dar doar unul dintre ei este preşedinte, mai exact cel refugiat din Irak. Restul participanţilor sunt miniştri de externe. Cu câteva săptămâni în urmă, Hollande anunţa cu surle şi trâmbiţe un summit, la care erau invitaţi şefi de stat şi de guvern. Nimic nu s-a concretizat. Poate şi pentru că o coaliţie împotriva organizaţiei teroriste lipsite de scrupule există deja. În Paris, coaliţia a fost din nou confirmată. SUA au organizat de mult, ceea ce încearcă să iniţieze acum preşedintele Franţei. La summitul NATO din Ţara Galilor, de acum 10 zile, preşedintele Obama s-a referit deja la planuri de acţiuni. Deşi a fost prezent la întrunirea, Hollande, grav afectat de scandalurile interne, a vrut să apară, din nou, în lumina reflectoarelor.

În ultimele zile, şeful diplomaţiei americane Kerry, a realizat un turneu în zonă, reuşind să atragă 10 noi aliaţi, din state arabe, în rândul coaliţiei. Evident că întrunirea de la Paris nu poate dăuna, dar decizii substanţiale nu şi-au găsit locul la întrunirea din capitala Franţei. Marea Britanie şi Franţa au anunţat că ar putea participa la atacurile aeriene coordonate de SUA împotriva unor puncte strategice ale miliţiilor teroriste. Statele arabe s-au referit din nou la pasul care trebuia făcut de mult: stoparea finanţării miliţiilor IS. Teroriştii beneficiază de fonduri şi donaţii din Arabia Saudită, Quatar, Kuweit şi Emiratele Arabe. Germania şi alte ţări vor să livreze arme kurzilor care opun rezistenţă teroriştilor şi să îi înveţe să umble cu acestea. Şi "afacerile cu petrol" ar trebui interzise, pentru că "Statul islamic" continuă să exporte ţiţei.

Atacuri aeriene şi înarmarea kurzilor nu vor fi însă suficiente pentru a "distruge" trupele IS, după cum solicită Premierul Cameron. CIA apreciază că numărul teroriştilor ajunge la circa 30.000 de membri activi, care nu operează doar în deşert, ci şi în oraşe şi zone cu populaţie numeroasă. Aceste miliţii nu vor putea fi învinse pe calea aerului, pentru că ar presupune uciderea a numeroşi civili. În final, pentru dezarmarea miliţiilor IS va fi nevoie de trupe terestre. Dar există o voinţă în acest sens? Scopurile formulate la Paris sunt mai modeste şi chiar mai puţin concrete. Teroriştrii trebuie "expulzaţi", se arată în Declaraţia Comună. Încotro expulzaţi? Către Siria, Turcia, Liban? Atacurile aeriene ar putea estompa probabil masacrul operat de terorişti, dar atât şi nimic mai mult.

Participanţii la conferinţă vor să respecte dreptul internaţional, spre deosebire de războiul din Irak din 2003, când SUA şi aliţaii lor au pornit ofensiva militară fără mandat din partea ONU. Pentru un mandat din partea Naţiunilor Unite este nevoie însă şi de aprobarea Rusiei şi a Chinei. Pe fundalul crizei ucrainene este greu de crezut că Moscova va accepta să participe alături de occident la o ofensivă. Întrucât timpul contează, SUA nu va aştepta mult decizia Rusiei sau a Naţiunilor Unite şi vor fi obligate să bombardeze chiar şi fără mandat zonele stratregice ale IS din Siria. Combaterea terorismului, care s-ar putea extinde uşor din Irak şi Siria spre Europa şi SUA, ar fi de fapt o misiune comună a NATO, a OSCE şi a UE.

Dacă situaţia se complică, toate aceste organizaţii internaţionale nu au prea multă funcţionalitate. Nici NATO şi nici EU nu ar putea ajunge la o strategie comună de acţiune. Unele state membre s-au deplasat la Paris. Serviciile secrete apreciază că în Europa s-ar afla deja 2000 de membri ai organizaţiei teroriste IS, care aşteaptă să fie activaţi. Pericolul este iminent, mai ales în statele mari ale NATO şi UE, precum Franţa, Marea Britanie şi Germania. Un francez, antrenat de IS, a ucis deja patru oameni în Belgia. Ar fi momentul ca Europa sa coopereze în sfârşit, să nu se mai ascundă şi să gândească precum în trecut.