Comentariu: Putin blochează, diplomaţia e în impas

O ştim cu toţii: dialogul e întotdeauna de preferat luptei. De aceea trebuie apreciat faptul că dialogul, fie el şi dificil, între Ucraina şi Rusia, cu medierea UE, continuă. Totuşi, diferitele convorbiri care au avut loc pe marginea reuniunii la vârf ASEM de la Milano n-au dat rezultate notabile. Ambele părţi îşi păstrează optica privind actualul conflict din Ucraina. Kievul şi UE reproşează Rusiei că duce o politică de agresiune, în timp ce Moscova se plânge de presiunile exercitate de UE prin politica sa de sancţiuni. De vină sunt mereu ceilalţi. Nici pomeneală de a se fi ajuns la un compromis.

Vladimir Putin se simte sigur pe poziţie. A demonstrat-o mai ales prin comportamentul său: a întârziat considerabil, a luat parte în timpul nopţii la o petrecere oferită de amicul său Silvio Berlusconi, iar atunci când o cameră de filmat se îndrepta asupra sa, manifesta lipsă totală de interes. În plus Putin a ameninţat din nou că va limita livrările de gaz în spaţiul UE. Uniunea Europeană a ripostat, dând de înţeles că poate trăi şi fără gazul rusesc. Dacă Putin va da curs ameninţărilor, atunci se va vedea dacă europenii pot face faţă pe termen lung unei majorări a preţului la gaz.

Ucraina şi Rusia şi-au reiterat interesul faţă de transpunerea în viaţă a aşa-numitului Plan de Pace de la Minsk, care prevede un armistiţiu de durată pentru estul Ucrainei. Declaraţii greu de crezut atunci când îi aparţin liderului de la Moscova, odată ce Kremlinul nu se grăbeşte deloc să respecte înţelegerea. Nici promisiunea de a retrage trupele ruseşti de la frontiera cu Ucraina nu a onorat-o până acum. Ca atare nu poate fi vorba de o reducere a sancţiunilor UE impuse Moscovei.

Şi totuşi, câteva foarte mici progrese s-au înregistrat la reuniunea la vârf de la Milano. Rusia pare a fi de acord cu o misiune a OSCE în estul Ucrainei. Detaliile sunt încă neclare.

Din păcate impresia pe care o avem e că Rusia şi Ucraina se îndreaptă spre un al doilea "conflict îngheţat". Estul instabil al Ucrainei, dominat de forţele pro-ruse, ar putea deveni o stare de durată. Cu ocuparea şi anexarea Crimeei aproape că ne-am obişnuit deja. Şi e improbabil ca situaţia să se schimbe în viitorul apropiat. Totul are un sistem: Rusia a provocat în statele pe care le consideră în sfera sa de influenţă şi care urmăresc un curs pro-occidental, prin apropierea de UE şi mai ales de NATO conflicte "de nesoluţionat": Transnistria în Republica Moldova; Osetia de Sud şi Abhazia în Georgia; Crimeea şi estul ţării în Ucraina. Cel puţin formal, aceste state nu mai au cum adera la NATO. O condiţie privind primirea în sânul alianţei este ca pe teritorul noilor membri să nu existe conflicte cu state vecine.

Aşadar, o ieşire din acestă situaţie complicată nu se întrezăreşte pe moment. UE are la dispoziţie, ca instrument de presiunie, doar sancţiunile economice, odată ce nu se pune problema unei opţiuni militare. Rusia, în schimb, se află cu mâna pe robinetul de gaz şi butoaiele cu petrol. Europa s-ar putea vedea confruntată cu mari probleme. Singurul rezultat pozitiv al summit-ului de la Milano e că se mai stă de vorbă, că dialogul n-a amuţit.

Din păcate, reuniunea propriu-zisă la vârf - între Europa şi Asia - a fost cumva neglijată din cauza convorbirilor intense dedicate crizei din Ucraina. Mulţi reprezentaţi de pe continentul asiatic s-au arătat nedumeriţi. În acest domeniu, la Milano s-a ratat o şansă de dialog sau, cel puţin, i s-a acordat subiectului prea puţin spaţiu.