La graniţele diplomaţiei

Când un oraş strategic este cucerit, nu se mai poate vorbi de armistiţiu. Când atacatorii folosesc tancuri şi aruncătoare de rachete, nu se mai poate vorbi de retragerea armamentului greu. Acordul de la Minsk, care ar trebui să fie un plan pentru restabilirea păcii în estul Ucrainei, nu a împlinit nici măcar o săptămână. Totuşi, la Debalţeve, la nord de Doneţk, acest acord a fost deja distrus şi scos din uz de luptele violente care au avut loc.

Multă speranţă pentru diminuarea tensiunilor în estul Ucrainei nu a existat nici măcar la Minsk la negocierile de pace. La Debalţeve, separatiştii au ignorat cu seninătate primele două prevederi din cele 13 ale înţelegerii: oprirea luptelor şi retragerea armamentului greu. Armistiţiul a fost încălcat masiv, ceea ce a dus la eşecul discuţiilor diplomatice.

Iar aceasta s-a întâmplat cu aprobarea pe faţă a Rusiei. Preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut provocator la conferinţa de presă din Ungaria, stat membru al UE şi vecin al Ucrainei: singura responsabilă pentru baia de sânge de la Debalţeve ar fi, în opinia sa, doar conducerea de la Kiev. Putin a cerut chiar capitularea armatei ucrainene. Mai clar de atât nu se poate exprima sprijinul său pentru planurile separatiştilor de cucerire a estului Ucrainei.

Eşec amar pentru Poroşenko

Pentru preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, cazul Debalţeve este nu doar o catastrofă militară, ci şi una politică. În Ucraina acordul de la Minsk a fost aspru criticat - un acord negociat de guvernul ucrainean, de separatiştii pro-ruşi şi de şefii de stat din Germania, Franţa şi Rusia. Înţelegerea conţine numeroase compromisuri dureroase pentru Kiev. Acordul instituie practic un "conflict îngheţat" şi crearea unei administraţii separatiste sub control rus pe teritoriul Ucrainei.

Deja la Minsk a fost clar că nici ruşii, nici separatiştii nu vor accepta ca Debalţeve să rămână sub control ucrainean. Prin acest oraş se face legătura feroviară şi rutieră între Doneţk şi Lugansk. Iar linia de cale ferată merge mai departe spre Rusia, de unde rebelii pot primi uşor pe această cale ajutoarele militare necesare.

La Debalţeve, armata ucraineană, încercuită de mai multe săptămâni, nu a avut nicio şansă în faţa rebelilor înarmaţi cu arme moderne din Rusia. Poroşenko nu a vrut însă să renunţe şi a cerut soldaţilor să reziste. Acum aceştia trebuie să se retragă înfrânţi din localitate. Înfrângerea este şi un eşec pentru Poroşenko, care va fi supus la presiuni politice interne şi mai mari.

Doar diplomaţia nu-i poate opri pe agresori

Cei mai mulţi ucraineni înţeleg că nu pot câştiga singuri confruntarea militară cu Rusia. De aceea, eforturile diplomatice trebuie să continue. Dacă luptătorii pro-ruşi se vor opri după cucerirea oraşului Debalţeve, acordul de la Minsk ar mai avea o şansă. Dar se arată la orizont alte pericole: de la Debalţeve, nu mai e mult până la marele oraş Harkov, din nord. Iar Mariupol, la sud, este şi el în vizorul separatiştilor. Războiul se poate agrava, prin urmare.

Poate că separatiştii se vor mulţumi cu regiunile Doneţk şi Lugansk. Rezultatele din Debalţeve arată însă că diplomaţia singură, chiar şi la cel mai înalt nivel, nu poate opri un agresor însetat de cucerirea de noi teritorii. Dacă luptătorii pro-ruşi se vor îndrepta în curând spre Harkov sau Mariupol, atunci trebuie reluată ideea trimiterii de arme occidentale Ucrainei. În plus, trebuie pregătite noi sancţiuni pentru cei care-i sprijină pe rebeli. Diplomaţia europeană este solicitată la limitele ei.