1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Islamizare prin catolici?

Felix Steiner / A.K. 22 ianuarie 2015

Guvernul federal a prezentat raportul privind migraţia pe anul 2013. Acesta cuprinde date despre originea imigranţilor şi despre destinaţiile alese de emigranţii germani. O surpriză pentru Pegida, crede Felix Steiner.

https://p.dw.com/p/1EOxm
Imagine: picture-alliance/dpa

Mii de cetăţeni care se adună seara la Leipzig pentru a mărşălui împotriva pretinsei "islamizări a occidentului" ar face mai bine să pună mâna pe cel mai recent raport guvernamental privind migraţia. Şi, o dată ajunşi cu nasul în cifre să le şi citească. Cititul te deşteaptă.

Partea bună a celor 321 de pagini ale documentului prezentat de Oficiul Federal pentru Migraţie şi Refugiaţi este că oferă o înşiruire de cifre, dar nu le interpretează. Acuzaţia cum că această statistică ar fi un produs al "presei mincinoase" sau victima unui alt tip de manipulare nu se regăseşte în acest caz. Cifrele nu pot fi mituite.

Statisticile contrazic ideile preconcepute

Unele cifre alimentează în mod evident clişeele exprimate direct sau pe ascuns pe străzile sau în cârciumile germane. Există însă şi date care surprind pur şi simplu. Chiar dacă asistăm la noi evoluţii. Din ce ţară provin cei mai mulţi imigranţi din Germania? Din Turcia? Din Kosovo? Afghanistan? Toate idei preconcepute. Şi greşite: cel mai mare contingent provine din Polonia, trend neschimbat din 1996. În ciuda numărului mare de migranţi, nu au existat nici un fel de informaţii publice despre problemele de integrare ale acestora sau despre formarea unor ghetouri poloneze. Informaţia ar trebui să îi bucure însă pe prelaţii catolici, pentru că mai toţi polonezi sunt credincioşi practicanţi şi prin urmare şi contribuabili la bugetul bisericii.

Oricum trei sferturi din totalul imigranţilor din Germania provin din Europa. România, Bulgaria, Ungaria, Italia, Grecia, Rusia şi Spania sunt, după Polonia, exact în această ordine principalele ţări de origine. Toate state majoritar creştine. Statisticienii includ şi Turcia în Europa. Dar tocmai Turcia este unul din cele două state în care raportul dintre imigraţie şi emigraţie este negativ. Mult temuta islamizare a Germaniei este departe de a deveni reală.

Felix Steiner
Felix SteinerImagine: DW/M.Müller

Adevărat este însă că numărul imigranţilor din Germania creşte. Diferenţa dintre cei care au sosit în şi cei care au părăsit Germania este de circa 430.000 de oameni. Există două motive principale: pe de-o parte numărul solicitanţilor de azil a crescut rapid şi pe de altă parte, criza economică din sudul Europei îşi face simţite efectele. Trecute sunt vremurile în care germanii alegeau să trăiască în ţările calde de pe malul Mediteranei. Acum, în schimb, tinerii de acolo se mută în Germania.

Germania are nevoie de imigranţi

Totuşi, nimeni nu trebuie să se teamă că Germania ar putea deveni suprapopulată. Un plus de 430.000 de persoane se relativează atunci când iei în calcul o rată a mortalităţii sporită, cu un surplus de 200.000 de decese anual. Cu alte cuvinte, în actuala structură a populaţiei, cu mulţi vârstnici, Germania este dependentă de imigraţie pentru a-şi păstra un anumit nivel de bunăstare. Cel târziu în 10 ani, când generaţiile celor care astăzi au puţin peste 50 de ani se vor pensiona, Republica Federală va suferi un deficit masiv de forţă de muncă.

Germania trebuie să se asigure în cazul în care până atunci sudul Europei a depăşit criza economică. Criteriile strict umanitare - precum în cazul solicitanţilor de azil - sau de reîntregire a familiei nu pot fi singurele decisive în acordarea dreptului de şedere şi de muncă. Chiar dacă mulţi germani trebuie să se mai obişnuiască cu această idee, se impune o lege a imigraţiei care să definească persoanele şi calificările de care Germania are urgent nevoie, pentru a-şi asigura viitorul economic. Şi un astfel de concept ar trebui prezentat de politicieni şi demonstranţilor de pe stăzile marilor oraşe din Republica Federală.

LINK: http://www.dw.de/dw/article/0,,18204573,00.html