Cine va scrie Constituţia?

Dezbaterile despre modificarea Constituţiei riscă să fie puţin cam dezarticulate. Profesorul de ştiinţe politice, Cristian Pârvulescu, în calitatea lui de preşedinte al Forumului constituţional, are o sarcină uriaşă, care constă într-un fel de secretariat al tuturor reuniunilor desfăşurate peste tot în ţară la diferite niveluri cu persoane din mediul academic sau cu reprezentanţi ai administraţiei locale. Tot ce s-a discutat sau mai exact toate propunerile relevante ar urma să fie asamblate într-un corpus ce urmează să fie transmis Comisiei constituţionale. Aşadar, totul riscă să rămână în cele din urmă o faţadă impresionantă a unui proces mult mai expeditiv şi care s-ar putea reduce la câteva opţiuni politice care nu sunt în întregime cunoscute.

Un fost preşedinte al Curţii Constituţionale, profesorul Lucian Mihai, a exprimat o îngrijorare şi mai mare. În opinia sa, formulată în cadrul unei dezbateri organizate luni de Forumul Constituţional cu sprijinul Fundaţiei Friedrich Ebert, revizuirea Constituţiei nu este doar foarte pripită, dar ea riscă să încapă pe mâinile unor incompetenţi. Profesorul Lucian Mihai a fost extrem de sever în judecăţile sale privitoare la calificarea profesională a celor care fac parte din Comisia de revizuire a Constituţiei. Aşa cum presa ea însăşi revelase, la această comisie participă mulţi parlamentari lipsiţi de experienţă politică şi de orice calificare intelectuală serioasă. Fostul preşedinte ale Curţii Constituţionale, care activează în prezent în cadrul Comisiei de la Veneţia, a atras atenţia şi asupra unui aspect care a fost cu totul ignorat. Guvernul şi alţi lideri ai majorităţii actuale şi-au exprimat intenţia de a consulta Comisia de la Veneţia înainte ca proiectul să fie adoptat în Parlament. Dar - a avertizat Lucian Mihai - calendarul modificării Constituţiei interzice practic Comisiei să exprime un punct de vedere! Dacă proiectul va fi gata în septembrie-octombrie, Comisia va evita să interfereze cu procesul politic din ţară şi va amâna publicarea unui punct de vedere, aşa cum s-a întâmplat şi cu precedenta opinie a Comisiei referitoare la criza din vara anului trecut.

Dezbaterea de luni dimineaţa la care a participat şi un fost ministru al Justiţiei din Germania, profesoara de drept Herta Däubler-Gmelin, a avut ca subiect rolul şi atribuţiile Curţii Costituţionale. Un subiect care a pus în lumină numai el singur cât de dificilă pare a fi sarcina modificării constituţiei mai ales când ea nu este condusă de specialişti. Este regretabil de fapt că România, deşi dispune de oameni cu înaltă pregătire academică şi care nu pot fi bănuiţi de conivenţe cu fostul regim Băsescu-PDL, nu îi invită pe aceştia să participe direct la elaborarea proiectului de revizuire. Asistăm, se pare, la o autosuficienţă a corpului politic, care nu simte nevoia să ceară sprijinul unor înalte autorităţi în materie. Odinioară - a amintit cineva chiar în cursul dezbaterii de astăzi - la redactarea Constituţiei (1923) participa profesorul Constantin Dissesescu, o mare autoritate, la vremea sa, în materia dreptului constituţional.

Or, dacă cei care decid asupra textului viitoarei Constituţii nu au dobândit ei înşişi o anumită altitudine intelectuală nu vor şti cum să impună standarde ridicate pentru desemnarea judecătorilor la Curtea Constituţională. Lucian Mihai a criticat aspru textul constituţiei actuale care lasă la îndemâna actorilor politici posibilitatea să numească pe te miri cine. El a demonstrat cu exemple actuale că textul se dovedeşte decisiv, fiecare termen utilizat având o importanţă excepţională în practica constituţională ulterioară.

Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale Lucian Mihai, a formulat un avertisment serios care mai are încă timp să fie luat în considerare.