CETA - Ce mai poate schimba Berlinul?

Sigmar Gabriel nu se află deloc într-o situaţie uşoară. Este vorba despre acordul comercial UE-Canada (CETA). Ca preşedinte al formaţiunii social-democrate (SPD), Gabriel e nevoit să acţioneze pentru a înlătura temerile din sânul partidului său, dar şi pe cele ale sindicatelor. A făcut-o într-o convenţie a SPD, weekendul trecut, când formaţiunea şi-a propus să tragă linie roşie peste acest acord de liber schimb.

Ca ministru federal al Economiei, Sigmar Gabriel trebuie, însă, să apere preconizatele efecte benefice ale acordului. Reprezentanţii partidelor de opoziţie din Bundestag, îi cer acum să transpună promisiunile în fapte.

Decizia SPD, de a extrage colţii veninoşi ai acordului economic, a fost corectă - este de părere preşedintele grupului parlamentar al Stângii, Klaus Ernst. "Totuşi, aceasta nu foloseşte la nimic. Ca să fie eficientă ar trebui să devină proiect de rezoluţie în Parlament", a cerut Ernst.

În cazul în care Comisia Europeană, care nu prea pare a ţine seama de poziţia Germaniei în chestiunea acordului transatlantic, va declara finalizate negocierile acordului de liber schimb cu Canada pe 27 septembrie, acesta va fi "testul turnesol" pentru ministrul Gabriel - este de părere Alexander Ulrich (Partidul Stângii). "Oamenii aşteaptă să ieşiţi mâine în faţa presei şi să spuneţi limpede că respingeţi acordul", i-a transmis Ulrich, ministrului Economiei.

Dar ministrul Gabriel n-o va face. Într-una din cele mai aprinse dezbateri ale actualei legislaturi, el a ţinut să amintească de nota trimisă Comisiei Europene de către Guvernul de la Berlin, pe 12 septembrie, în care se solicitau îmbunătăţiri la capitolul "protejarea investiţiilor" - capitol asupra căruia Germania nu-şi poate da acordul.

"Am făcut deja ceea ce ne-aţi cerut", s-a apărat Sigmar Gabriel în faţa opoziţiei.
În plus, ministrul federal al Economiei, a promis o altă intervenţie la CE de la Bruxelles, unde s-au purtat negocierile în ultimii cinci ani: în ultimul ceas, Germania vrea să anuleze controversata clauză a protecţiei investitorilor străini contând, probabil, pe sprijinul austriecilor.

Clauza permite companiilor să dea în judecată guvernele, dacă acestea consideră că legile adoptate după intrarea lor pe o piaţă le-ar putea influenţa negativ profiturile sau le-ar provoca pierderi. Cazurile vor fi judecate în secret de curţi speciale de arbitraj.

Un singur lucru a lăsat Gabriel să se înţeleagă: renunţarea la CETA ar fi o mare greşeală. Singura problemă ar fi că se impun anumite corecturi.

Speranţa e în Comisia Europeană

Cu toate acestea, Comisia de la Bruxelles nu e deloc impresionată de temerile sau pretenţiile germanilor. Dimpotrivă. Comisarul european pentru comerţ, Karel de Gucht, respinge orice renegocieri - relatează cotidianul "Frankfurter Allgemeine Zeitung". "Redeschiderea negocierilor ar însemna moartea acordului", a afirmat comisarul Karel de Gucht.

În Bundestag, ministrul federal al Economiei, Sigmar Gabriel, a pus la îndoială competenţa comisarului care a purtat negocierile UE-Canada: "De Gucht iese la pensie (n.r. - la sfârşitul lunii octombrie) şi e bine aşa!" Cu viitorul preşedinte al CE, Jean-Claude Juncker, se poate discuta altfel - speră Gabriel. Jean-Claude Juncker a anunţat deja că niciun acord nu va fi semnat cu orice preţ şi că principiile statului de drept vor fi respectate.

În cadrul negocierilor CETA şi TTIP (Transatlantic Trade and Investment Partnership), Bundestag-ul şi Guvernul de la Berlin nu au avut drept direct de codecizie. Negocierile au fost purtate în secret de către Comisia Europeană.

În prezent, ministrul Sigmar Gabriel încearcă să schimbe ceva. Până acum partenerii de discuţie au fost Canada şi SUA de o parte, Comisia de la Bruxelles de cealaltă parte. Conform unui presupus raport al Ministerului Federal al Economiei, cele două parteneriate ar afecta şi competenţele statelor membre aşa încât şi ţările spaţiului comunitar ar avea un cuvânt de spus.

Acestei noi probleme Comisia Europeană ar trebui să-i ofere un răspuns. Însă Bruxelles-ul nu pare dispus să înceapă o dezbatere publică pe tema acordului de liber schimb - este de părere preşedintele Alianţei 90/Verzii, Anton Hofreiter. În principiu, Alianţa nu respinge acordul, însă nici nu pot fi trecute cu vederea îndoielile populaţiei privind CETA şi TTIP.

Multe întrebări au rămas deschise. De exemplu, nu se ştie cum va fi protejată piaţa europeană a muncii. Mulţi pun la îndoială afirmaţia că noile parteneriate nu vor duce şi la dispariţia unor locuri de muncă. Adversarii tratatelor susţin că acestea vor impune "un cadru rigid al dreptului corporatist internaţional, construit exclusiv pentru protecţia intereselor corporaţiilor, prin eliminarea oricărui risc financiar şi a responsabilităţii sociale sau de protecţie a mediului".

Ecologiştii germani îşi doresc un "acord bun", avantajos de ambele părţi, însă CETA "e plin de riscuri pentru consumatori şi mediul înconjurător".