Cearta din jurul South Stream

Parte din problemele guvernului de stânga, susţinut de extrema dreaptă şi până de curând de partidul minorităţii turce, ţin de chestiunea energetică şi de reculul în cooperarea dintre Sofia şi Moscova, în speţă de abandonarea proiectului gazoductului South Stream. În rândul opiniei publice bulgare s-a creat impresia că guvernul ar fi cedat în faţa Occidentului, renunţând la un proiect foarte rentabil pe plan naţional.

Comisia Europeană iniţiase săptămâna trecută o procedură de penalizare a Bulgariei din pricina proiectului South Stream. Ca atare, guvernul suspendase lucrările la segmentul bulgăresc al conductei. Bruxelles-ul se îndoieşte că distribuirea contractelor de construcţie s-a desfăşurat conform legilor europene.

Concernul ruses Gazprom controlează 50 la sută din întreaga reţea proiectată în cadrul South Stream, inclusiv toate conductele din Bulgaria. Or, aceasta încalcă al treilea pachet energetic al UE, care stipulează în mod esenţial ca producţia şi transportul de gaze să fie disociate de aprovizionarea consumatorilor, astfel încât să nu se distorsioneze concurenţa.

În plus, licenţa de construcţie în Bulgaria a reţelei i s-a acordat unui consorţiu în frunte cu întreprinderea rusească Stroytransgaz. Fosta filială a Gazprom se află pe lista firmelor supuse sancţiunilor americane în urma anexării Crimeii de către Rusia. După o discuţie pe această temă purtată cu trei senatori americani, premierul bulgar Plamen Oreşarski a anunţat îngheţarea lucrărilor la proiectul South Stream, câtă vreme nu vor fi înlăturate obiecţiile Comisiei Europene. Concomiternt, cele două partide guvernamentale, socialiştii din BSP şi minoritarii turci din DPS, s-au pronunţat în favoarea devansării alegerilor, la doar un an după accesul la putere al cabinetului condus de socialistul Oreşarski.

O afacere rentabilă pentru Bulgaria

Participarea la South Stream îi oferă Bulgariei pe de o parte şansa de a profita de rabate la importul de gaz metan rusesc. Pe de altă parte, se reduce nesiguranţa legată de posibilitatea sistării aprovizionării cu gaze tranzitând Ucraina. În fine, în cea mai săracă ţară a UE a crescut enorm speranţa că proiectul ruso-bulgar ar aduce investiţii în valoare de miliarde de euro şi ar crea mii de locuri de muncă, ceea ce a amplificat masiv atât sprijinul popular în favoarea lui, cât şi nemulţumirea iscată de imixtiunea Bruxelles-ului.

Un observator politic bulgar, care a insistat să rămână anonim, a declarat postului Deutsche Welle că "UE n-are bani spre a sprijini Ucraina în confruntarea cu Rusia. Motiv pentru care Bruxelles-ul încearcă să stopeze proiectul South Stream, astfel încât să şantajeze Moscova şi să perpetueze tranzitul prin Ucraina. Nota de plată o achită în final doar bulgarii. Iar South Stream touşi se va face poate, şi anume prin Turcia, căreia nu-i pasă de presiunea Uniunii Europene".

De un "şantaj" a vorbit în context şi vicepreşedintele Comsiei de politică externă a Dumei de Stat de la Moscova, Leonid Kalaşnikov, potrivit căruia blocarea proiectului e un atu în mâna occidentului care e mai puternic decât sancţiunile adoptate până acum împotriva Rusiei.

Schelete în dulap

Guvernul bulgar a cedat prea rapid în conflictul cu UE, a estimat politologul Ognian Mincev, preşedintele secţiei bulgare a organizaţiei Transparency International. "Ca premier, Oreşarski a eşuat. El n-ar fi trebuit să renunţe pur şi simplu la South Stream, ci să negocieze cu partea rusă, astfel încât proiectul să devină compatibil cu normele UE.

Mincev e convins că în domeniul South Stream guvernul refuză să publice detaliile negocierilor purtate cu Moscova, pentru că executivul de la Sofia are multe de ascuns. Mincev şi alţi observatori care se raportează încă şi mai critic la proiectul South Stream presupun că documentele convenite sunt formulate intenţionat astfel încât să lase cât mai mult loc corupţiei în atribuirea contractelor publice.

Potrivit lui Ognian Mincev, la Sofia circulă în acest context explicaţii ale actualei crize guvernamentale care ţin parţial de teorii ale conspiraţiei. Cozonacul, susţine această interpretare a crizei, ar fi fost împărţit astfel încât socialiştii, care sunt mai apropiaţi de Moscova, să profite financiar de pe urma South Stream, iar minoritarii turci de pe urma fondurilor furnizate de UE prin intermediul ministerelor conduse de partidul turcilor.

South Stream şi aprovizionarea energetică vor constitui şi subiectele discuţiilor purtate actualmente în SUA de fostul premier Boiko Borisov. Politicianul de centru-dreapta, care are şanse bune să revină la putere în urma alegerilor anticipate, încearcă să obţină susţinere şi investiţii americane pentru proiectele energetice bulgăreşti de la Marea Neagră. Ceea ce semnalizează abandonarea proiectului South Stream chiar de către cel care a semnat la Moscova contractul cu Rusia, pentru acest gazoduct ce ar fi urmat să ocolească Ucraina.