Ce se mai poate face pentru Grecia

Recenta declaraţie prin care ministrul german al finanţelor, Wolfgang Schäuble (CDU), excludea falimentul Greciei a relaxat puţin atmosfera tensionată de dinaintea publicării raportului Troicii creditorilor internaţionali. Acum, însă, apele par a se tulbura din nou.

Conform presei, grupul format din experţi ai UE, FMI şi BCE ar avansa ideea unei noi scutiri de datorii a Greciei. Or, tăierea unei alte părţi din datoria externă nu înseamnă nimic altceva decât iniţierea procedurilor de insolvenţă. "Insolvenţă sau faliment - două cuvinte care definesc acelaşi lucru. Grecia este falită", susţine analistul financiar Max Otte.

Încă din luna martie a acestui an, băncile şi societăţile de asigurări şi-au luat la revedere de la aproximativ 100 de miliarde de euro, reprezentând datoriile Greciei către aceste instituţii, însă demersul nu a contribuit cu nimic la redresarea economiei elene. Toamna aceasta, cuantumul datoriilor a atins din nou 160% din PIB, adică nivelul dinaintea anulării unei părţi din datorii.

Săracii greci bogaţi

"A venit vremea unui efort susţinut din partea creditorilor", crede Max Otte. "Obligaţiunile de stat se găsesc, în mare parte, în mâinile băncilor elene. O nouă scutire de datorii, de data aceasta mai serioasă, ar afecta puternic bilanţul băncilor greceşti. Multe ar da faliment. Dar şi unii dintre miliardarii greci care acum profită de starea jalnică în care se găseşte ţara ar sărăci", adaugă el.

Ministrul german al finanţelor, Wolfgang Schäuble, este împotriva unei noi runde de reducere a unei părţi din datorii. De data aceasta, afectaţi ar fi creditorii publici care, de asemenea, deţin obligaţiuni elene. Întrucât, în principiu, FMI şi BCE nu sunt implicate în tăierea de datorii, ţările zonei Euro sunt cele care ar trebui să renunţe la o parte din banii pe care Grecia i-ar avea de returnat.

Până acum, Germania a împrumutat Atena cu peste 80 de miliarde de euro. În cazul reducerii la jumătate a datoriei, Republica Federală ar pierde cca. 40 de miliarde. Ar fi pentru prima oară când salvarea de la faliment a Greciei ar fi suportată din buzunarul contribuabilului german. "Până acum, plătitorului de impozite i s-a spus că Germania doar preia garanţia şi că poporul german n-a plătit şi nu va plăti nimic", afirmă Johann Eekhoff, director al Institutului pentru politică economică din Köln.

"Această politică brutală trebuie să înceteze"

Cu un an înaintea alegerilor parlamentare, pentru guvernul de la Berlin ar fi tare neplăcut să admită faptul că, totuşi, salvarea Greciei se face pe spezele contribuabilului german. De aceea, ministrul federal al finanţelor caută argumente care să-i susţină reţinerile faţă de o nouă scutire de datorii a Atenei.

Legea bugetului interzice acordarea altor credite unui debitor incapabil să-şi ramburseze vechile datorii, spune Schäuble. "Dar facem cum facem şi iar dăm bani... Domnul Schäuble încearcă să-şi apere poziţia, dar când lucrurile de precipită, guvernul cedează şi scoate bani din buzunar", spune Max Otte.

Independent de discuţiile din jurul anulării unei alte părţi din datoria Greciei, alţi bani vor lua calea Atenei şi în luna noiembrie. Peste 70% din sumă va servi rambursării creditelor externe. În aceste condiţii, nu-i de mirare că grecii de rând nu se simt salvaţi. Dimpotrivă, populaţia va fi nevoită să facă, în continuare, economii. Raportul Troicii creditorilor internaţionali conţine o serie de propuneri printre care o a doua scutire de datorii, gândită ca o concesie făcută grecilor.

În opinia lui Max Otte, cea mai bună alternativă pentru Grecia ar fi ieşirea din comunitatea monetară: "Grecia e la pământ, iar oamenii sunt la capătul răbdării. În Salonic sunt familii care îşi trimit copiii la orfelinate din cauză că nu-i mai pot hrăni. Această politică brutală trebuie să înceteze. Renunţând la moneda euro, Grecia îşi va putea devaloriza moneda naţională ceea ce ar face recuperarea mult mai uşoară."