"Cariera" lui Bin Laden a început în străinătate

DW: Autorităţile germane vorbesc despre existenţa a aproximativ 550 de islamişti extremişti plecaţi în Siria pentru a apăra cauza "Statului Islamic". Ce ameninţare ar putea reprezenta ei în cazul în care s-ar întoarce?

Peter Neumann: Există teama că unii dintre aceştia ar putea comite acte teroriste, pe fondul unei radicalizări şi mai accentuate, în urma implicării lor active în conflict. Un alt motiv ar fi cunoştinţele dobândite de aceştia prin participarea la luptă - ca mânuirea armelor sau construirea unei bombe. Şi, desigur, ar mai fi reţelele pe care jihadiştii şi le-au creat pe perioada şederii acolo.

Lumea se teme că în Siria se întâmplă exact ceea ce s-a petrecut în anii '80 în Afganistan: islamişti puternic motivaţi au invadat ţara pentru a lupta contra Uniunii Sovietice. După ce s-a terminat războiul din Afganistan, unii dintre ei s-au întors acasă, pe când alţii s-au implicat în alte conflicte. Mai mult, a fost înfiinţată Al-Qaida. Dacă priviţi atentatele de la 11 septembrie 2001, veţi constata că autorii au legătură cu conflictul afgan din anii '80. Cariera teroristului Osama bin Laden a început în străinătate.

DW: Ce posibilităţi de preîntâmpinare a pericolului avem?

Peter Neumann: În opinia mea, cel mai important lucru e să-i împiedicăm să plece. N-are niciun sens să le confişti paşapoartele când ei deja au ajuns acolo. Sau să le retragi cetăţenia. Prin asta n-ai face decât să-i încolţeşti. Deci cel mai bine e să împiedici călătoria în zona de conflict. Foarte importantă este şi acţiunea de prevenire, însă e dificil să faci Siria neatrăgătoare pentru ei.

Dar există şi alte abordări. De exemplu, ştim că mulţi din cei care ar vrea să plece în Siria n-o fac totuşi. Se gândesc că, în loc să lupte contra lui Assad sau contra guvernului irakian, vor fi puşi să lupte contra altor suniţi. Şi e adevărat. Asta aflăm şi de la luptătorii străini cu care stăm de vorbă. Iar lucrul acesta ar trebui să-l audă cât mai mulţi. Să ştie că mulţi sirieni resping prezenţa străinilor în ţara lor, că nu-i privesc cu ochi buni. Ar fi un bun argument pentru cei care vor să plece să devină eliberatorii Siriei. Să-i facem să priceapă că sirienii nu-i vor.

DW: De ce fel de programe ar fi nevoie pentru consilierea jihadiştilor care se întorc sau pentru a-i ţine sub observaţie?

Peter Neuman: Există mai multe feluri de luptători întorşi la vatră, la fel cum şi motivele care îi îndeamnă să plece în Siria sunt diferite. De asemenea, nici experienţele trăite acolo nu se aseamănă.

Eu aş distinge trei categorii: cei cu adevărat periculoşi - jihadiştii care care caută să se implice activ în terorism după ce se întorc. Aceştia sunt oamenii de care societatea trebuie protejată, care trebuie condamnaţi şi trimişi după gratii.

Apoi ar mai fi luptătorii mai puţin motivaţi ideologic, care s-au întors traumatizaţi din război. Aceşti oameni sunt, parţial, bolnavi psihic. Desigur, lumea trebuie apărată şi de aceşti indivizi, care ar trebui trataţi la psihiatrie.

În fine, cea de-a treia categorie ar fi grupul dezamăgiţilor - cu care ne întâlnim din ce în ce mai des, oamenii pentru care Siria a fost cu totul diferită faţă de ceea ce şi-au imaginat ei. Aceştia se întorc şi nu mai vor să aibă de-a face cu terorismul.

Pentru autorităţile europene cel mai important lucru este să dezvolte metode prin care să recunoască cine, cărei categorii îi aparţine. Şi pentru fiecare grup să fie elaborate programe anume. În unele ţări europene există deja programe de reintegrare, deradicalizare sau intervenţie. Principalul e ca cei care coordonează aceste programe să aibă experienţă.

DW: Aţi vorbit despre "unele ţări europene". Să spunem Germania. Există programe destinate celor care se întorc din Siria?

Peter Neumann: În Germania există aşa-numitele "programe exit", gândite iniţial pentru neo-nazişti, dar aplicate acum şi-n cazul jihadiştilor. După părerea mea, sunt măsuri eficiente, dar pe care, în trecut, guvernul federal nu le-a susţinut aşa cum ar fi trebuit. Oamenii implicaţi în derularea acestor proiecte sunt foarte motivaţi şi vor să facă mai mult în cazul de faţă, în problema luptătorilor întorşi din Siria. Dar au nevoie de bani şi cred că, în acest sens, ar trebui adoptată o decizie politică.

Peter Neumann este profesor la Centrul pentru Studiul Radicalizării şi al Violenţei Politice, Kings College Londra.