Bulatov: "Ucraina merită să luptăm pentru ea"

Militantul ucrainean a avut vizibilă greutate să reziste pe tot timpul conferinţei de presă desfăşurate în Muzeul dedicat Zidului despărţitor al Berlinului. Că a putut să apară totuşi în faţa presi, a explicat bărbatul în vârstă de 35 de ani, se datorează medicamentelor puternice pe care le ia. Timp de opt zile, Bulatov a fost reţinut de necunoscuţi şi torturat cu cruzime. În tot acest răstimp a primit lovituri puternice la cap, i-au fost bătute cuie în mână şi i-a fost chiar tăiată o bucată din ureche. Pe obraz i-a rămas cicatricea unei tăieturi, iar degetele abia poate să le mişte.

Medicii ar fi preferat ca Bulatov să rămână acasă, să se refacă. Totuşi liderul aşa-numitelor manifestaţii Auto-Maidan, demonstraţii paşnice motorizate contra regimului Ianukovici în Piaţa Independenţei (Maidan) din Ucraina, vrea să comunice lumii prin ce a trecut. Mai ales aici, în Germania. Aici trăiesc tatăl şi bunica sa, aici se simte în siguranţă. Nu şi în Ucraina. "N-aş fi crezut vreodată că aşa ceva e posibil în secolul XXI" a spus el.

În Ucraina, a adăugat Bulatov, a fost deschisă o anchetă împotriva sa pe motiv că ar fi organizat proteste în masă pe 24 ianuarie. Culmea e că la acea dată se afla deja în mâinile torţionarilor. Din partea conducerii de la Kiev nu se poate aştepta la nici măcar un minim de dreptate, a mai arătat el.

Cu acest prilej militantul ucrainean a solicitat demisia preşedintelui Viktor Ianukovici şi repunerea în libertate a tuturor opozanţilor arestaţi de forţele de ordine ucrainene. În ceea ce-l priveşte, ar vrea să se întoarcă în Ucraina, de îndată ce acest lucru va fi posibil.

Cine erau torţionarii?

Dmitro Bulatov e convins că aceştia erau "de profesie", bine instruiţi, probabil forţe speciale ruseşti, care în timpul torturii l-au acuzat că ar fi spion american. De la el au vrut să ştie cine se află în spatele protestelor auto ucrainene, cine le organizează şi cine le finanţează din străinătate.

Cei care au participat la aceste manifestaţii de protest, a explicat la Berlin Bulatov, erau "oameni simpli", care îşi doresc libertate şi dreptate. Nici el nu aparţine vreunui partid sau mişcări politice, nici celei conduse de Vitali Kliciko, pe care, dealtfel, îl apreciază.. Ceea ce l-a interesat pe el personal, înainte de toate, a fost respectarea drepturilor poporului ucrainean.

Suferind, dar nu lipsit de speranţă

"Prin protestele noastre n-am încălcat nicio lege şi nici reguli de circulaţie, fapt care i-a enervat la culme pe guvernanţi", a mai declarat Bulatov. Încă înainte de a fi răpit, a fost ameninţat cu închisoarea.

Dmitro Bulatov nu şi-a pierdut speranţa şi vrea să continue lupta, să susţină mişcarea de democratizare, deocamdată, din străinătate. E drept că în urma traumelor suferite, nu-i merge deloc bine, dar "Ucraina merită să luptăm pentru ea", a conchis Bulatov la Berlin.