Bernd Fabritius: „Multor partide românești le lipsește profilul politic”

„Tentația migrației trebuie minimalizată”

Bernd Fabritius: Am discutat despre ce poate face fiecare partid în parte pentru a se îmbunătăți situația în România. Discuția a început de la actuala dezbatere purtată în Germania: libera circulație a forței de muncă, migrația acesteia. A existat îngrijorarea că se vorbește prea mult și negativ despre România. Am încercat să dau lămuriri: dezbaterea nu se referă la o anume țară - nici la România, nici la Bulgaria - ci vizează cazurile de abuzuri la adresa sistemului de protecție socială. Și am impresia că partenerii de discuție sunt pregătiți să privescă, la rândul lor, în mod distinct subiectele. A existat puțină supărare, pentru că dezbaterea publică e concentrată foarte tare pe etnia romă - dar nu politicul a orientat-o în această direcție. Am reușit să lămuresc oarecum lucrurile: nu este vorba despre un anumit grup de persoane, ci despre protejarea libertății de mișcare a forței de muncă și despre a face ca acest principiu să fie acceptat la nivelul întregii Europe.

A fost și o oportunitate să discutăm despre nevoia României de a mări capacitatea de incluziune socială a grupurilor aflate la marginea societății - de exemplu, a romilor. Aceasta ar putea reduce tentația migrației.

Am discutat și despre tema scurgerii de specialiști - iar România trebuie să aibă principalul interes în a îmbunătăți situația în țară până la acel prag la care să nu mai existe nici un interes pentru exercitarea dreptului de a migra pentru un loc mai bun de muncă. Tentația migrației trebuie minimalizată până în acel punct în care oamenii să se simtă cel mai bine la ei acasă.

Migrația, temă comună în campania pentru europene

DW: Ați abordat și tema alegerilor europene? S-a pus problema unor mesaje comune, ca partide membre ale aceleiași familii politice europene?

Bernd Fabritius: Fiecare partid trebuie să își aleagă, în țara sa, conținutul și mesajele electorale. Dar am folosit ocazia să transmit că observ cum multor partide din România le lipsește profilul politic. Există impresia că avem de-a face cu rețele orientate spre interese. Într-o societate sănătoasă, cu o democrație funcțională, e nevoie ca partidele să adreseze cetățenilor oferte politice reale.

Una dintre temele comune ale partidelor din familia popularilor europeni este echilibrarea și ridicarea nivelului de trai în țările europene, astfel încât migrația să nu mai fie o necesitate. Să facem cumva ca cei ce doresc să își ia destinul în propriile mâini să nu mai genereze migrații în masă. Am putea, astfel, împreună, să consolidăm libertatea de mișcare în Europa.

Desigur că fiecare formațiune din cadrul Partidului Popularilor va știi să plaseze, în mesajele electorale, conținut tradițional și valori naționale - în cadrul liniei politice comune. Și cred că, în acest sens, în România mai există unele partide care își caută calea.

DW: Pot colegii dumneavoastră din România să învețe ceva din victoria electorală a conservatorilor germani?

Bernd Fabritius: Sper foarte tare că învățăm reciproc, unii de la ceilalți. Nu știm însă dacă frații noștri din Partidul Popularilor Europeni ar putea prelua sau profita, în România, de pe urma foarte bunului rezultat pe care l-am obținut noi, aici. Electoratele reacționează și decid diferit. Alegătorii germani sunt altfel socializați politic decât cei din România. Nu cred că am curajul să ofer rețete de succes - nici nu cunosc așa de bine profilul electoratului român pentru a mă pronunța.

„În Ucraina vorbim despre un adevărat război civil”

DW: Sunteț raportorul pentru Ucraina al Comisiei de Afaceri Europene din Bundestag. Ce se poate face rapid pentru ca situația din Ucraina să nu escaladeze?

Bernd Fabritius: Situația este deja tragică, a escaladat deja. Regret că puterea de la Kiev nu a înțeles să liniștească situația, ci, dimpotrivă, să preia principala responsabilitate pentru evoluțiile critice. Nu este permis ca cetățenilor unei țări aflați în căutarea democrației și autodeterminării să li se aplice un tratament asemănător celui pe care mi-l amintesc din imaginile televizate transmise, în decembrie 1989, din România. Nu poți goli cu forța Maidanul și să interzici unei opoziții în curs de articulare platforma pe care se manifestă. Prin acest gest, puterea de la Kiev a devenit actor al radicalizării. Ceea ce se petrece acum în Ucraina a depășit stadiul de tulburări, vorbim despre un adevărat război civil. Cred că întrebarea fundamentală, de la care a pornit întregul conflict, anume, dacă locul Ucrainei este într-o asociere cu Uniunea Europeană sau în Uniunea Vamală Eurasiatică, nu are un răspuns radical - ori-ori. E nevoie de o soluție ucraineană, care ar putea însemna o apropiere de ambele alianțe statale. Și aceasta nu se poate găsi decât împreună cu Rusia. Pentru că o Ucraină pe care Rusia o presează să nu se apropie de Uniunea Europeană - așa cum a făcut-o când a determinat Kievul să întrerupă procesul de asociere cu UE înaintea summitului de la Vilnius - nu poate fi drumul corect. Rusia poartă partea ei de responsabilitate pentru pacea în Europa.

DW: Ce înțelegeți prin presiunea rusă? Moscova dorește să împrumute cu 15 miliarde de dolari Ucraina iar Europa nu are cum să echilibreze o astfel de balanță.

Bernd Fabritius: Nu se poate vorbi despre un „preț de achiziție”. Această este o încercare de a influența economic - și mai putem adăuga câteva detalii cum ar fi prețul gazului. Aceasta nu are nimic de-a face cu filantropia, este doar un element de influență. M-ar bucura, personal, dacă Ucraina, ca un stat cu adânci rădăcini creștine și tradiții europene, să se integreze familiei europene. Germania, Uniunea și Parlamentul European trebuie să întreprindă tot ce depinde de ele pentru ca poporul Ucrainei să fie în stare să ia singur decizia și să o și poată purta, fără influențe externe.

Filo-rușii din Moldova nu trebuie speriați

DW: Nu ar însemna o soluție duală, cu apartenența la ambele asocieri statale, o poartă de intrare a întregii foste Uniuni Sovietice în Uniunea Europeană?

Bernd Fabritius: Nu i-aș zice chiar poartă pentru întreaga ex-URSS. Dacă privim la situația din Republica Moldova, e la fel de important să susținem eforturile acestei țări de a se apropia de UE. România, ca vecin, ar putea avea o contribuție foarte importantă. Dar nu putem, din teama că deschidem o poartă, să izolăm vecini care ni se potrivesc. Izolarea unor națiuni nu este o strategie pentru Uniunea Europeană.

DW: V-am întrebat pentru că în presa germană se poartă o discuție despre pașapoartele românești oferite cetățenilor Republicii Moldova. Și, astfel, la un moment dat, cetățeni din Kazahstan sau Belarus ar putea deveni, profitând de Ucraina, cetățeni europeni.

Bernd Fabritius: Nu mă gândesc încă la o Ucraină aderată la Uniunea Europeană. Vorbim deocamdată de o asociere. Astfel că posesorul unui pașaport ucrainean nu devine automat cetățean UE. Situația ar trebui mai degrabă discutată când vine vorba despre relațiile României cu Republica Moldova. Cred că și acolo - fără să îmi propun să dau României sfaturi politice - ar fi importantă mai multă prudență, pentru a nu genera scenarii de teamă populației filo-ruse din Republica Moldova. Nu se pune problema să negăm legătura de sânge a Moldovei cu România. Sunt frați de limbă și cultură. Dar e nevoie, cu siguranță, și de o cale moldovenească, așa cum e nevoie de o soluție ucraineană.