1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Berlinul dă afară peste 100 de azilanţi

Lavinia Pitu25 august 2014

Autorităţile locale din Berlin au decis să trimită 108 azilanţi în alte landuri germane. Preluarea tot mai multor oameni, ca urmare a conflictelor politice actuale, a devenit o provocare pentru capitala Germaniei.

https://p.dw.com/p/1D0KH
Symbolbild Notstand deutscher Städte bei Flüchtlingsunterkünften
Imagine: picture-alliance/dpa

De fapt multe oraşe germane fac faţă cu greu valurilor de refugiaţi din ultimul timp. În 2013 au fost depuse pe teritoriul Germaniei 109.580 cereri de azil, o creştere cu 70% faţă de anul precedent. Cele mai multe vin din partea unor cetăţeni sirieni, afgani şi irakieni, iar guvernele locale se văd nevoite să recurgă la diverse improvizaţii de cazare în şcoli, săli de sport şi alte instituţii publice. Şi deşi condiţiile de trai în astfel de adăposturi sunt departe de a fi de lux, bugetele locale alocate primirii azilanţilor şi-au depăşit în mare parte limitele.

Şi Berlinul se confruntă cu aceeaşi problemă: autorităţile preconizează că refugiaţii vor costa până la sfârşitul anului în jur de 100 milioane de euro. Conform statisticilor oferite de Senatul Berlinului, în momentul de faţă se află în lagărele pentru refugiaţi din capitală 9.700 de oameni. Alte 560 de persoane au fost cazate în hoteluri, din cauza lipsei de spaţiu.

Berlinul nu mai plăteşte

La începutul săptămânii, guvernul local din Berlin a decis să trimită 108 azilanţi către alte landuri, în urma verificării detaliate a cererilor lor de azil. Până în luna aprilie şi parţial până în iunie 2014, peste 500 de azilanţi au locuit luni de zile în corturi, într-o piaţă din cartierul Kreuzberg. În urma nenumăratelor proteste, inclusiv a unei greve a foamei, la care au participat anul trecut în jur de 30 de azilanţi, oraşul le-a oferit acestora cazare provizorie în lagăre de refugiaţi, respectiv într-o şcoală, cu promisiunea de a analiza fiecare cerere de azil în parte şi de a-i sprijini pe cei în cauză să-şi găsească locuri de muncă.

Berlin Flüchtlings-Camp am Oranienplatz
Azilanţii trăiau în corturi la Oranienplatz, în cartierul KreuzbergImagine: picture-alliance/dpa

Autorităţile au ajuns în schimb la concluzia că cele 108 persoane depuseseră iniţial cereri de azil în alte landuri. În concluzie, Berlinul nu le mai poate oferi cazare şi nici ajutorul social lunar de aproximativ 360 euro. În ciuda protestelor mai multor ONG-uri, azilanţii sunt obligaţi acum să-şi părăsească adăposturile şi să se adreseze landurilor în care au depus actele iniţial.

Mai mulţi bani de la Bruxelles

Constance Frey, purtătoarea de cuvânt a departamentului local pentru sănătate şi probleme sociale din cadrul Senatului, a declarat că „în contextul situaţiei politice globale, ne aşteptăm la creşterea numărului de refugiaţi”. Iar Berlinul e obligat prin lege să primească 5% din refugiaţii de pe teritoriul Germaniei. Cu mijloacele actuale însă, administrarea situaţiei riscă să scape de sub control.

Gerd Müller (CSU), Ministrul Federal al Dezvoltării, citat de cotidianul Augsburger Allgemeine Zeitung, vede ca soluţie o politică de azil unanimă la nivel european şi acordarea unor noi fonduri din partea UE pentru refugiaţii din Irak. Germania, a adăugat acesta, s-a implicat până în prezent mai mult decât orice alt stat european în problematica refugiaţilor. Nu destul însă, este de părere organizaţia germanü pentru drepturile omului, „ProAsyl”, care acuză autorităţile de jocuri politice şi lipsă de interes real pentru soarta unor oameni care strigă disperaţi după ajutor.