Acrobaţie pe sârmă

În timp ce anulează complet cooperarea militară şi civilă cu Moscova, partenerii NATO vor să menţină, totuşi, dialogul politic cu Kremlinul, adaugă cotidianul berlinez. Cei 28 de miniştrii de externe ai alianţei au mai convenit la Bruxelles să ia în calcul o posibilă întărire a prezenţei militare în statele răsăritene ale NATO - ţările baltice, Polonia şi România - care solicitaseră protecţie sporită în contextul anexării Crimeei de către Rusia.

Şi articolul de fond al ziarului din Berlin este consacrat noilor raporturi dintre NATO şi Moscova. Christoph B. Schiltz, semnatarul articolului, e de părere că demersul lui Putin, în speţă anexarea peninsulei Crimeea, "a trezit Alinaţa Nord-Atlantică din picoteală", punând capăt încercării insistente "de a găsi o justificare pentru importanţa acestei alianţe militare în sens clasic". "La 65 de ani de la înfiinţare, NATO era pe cale de a cădea într-o adâncă picoteală, devenind aptă pentru pensie", mai notează Die Welt.

"Toate aceste considerente sunt de acum de domeniul trecutului, odată ce Putin a dezechilibrat balanţa geostrategică în răsăritul continentului. Agresiunea rusă, o ironie a istorie, continuă Die Welt, a avut pentru NATO efectul unei perfuzii revitalizante. Şi indiferent de cum va acţiona Putin de acum încolo, după acest şoc, NATO nu va mai fi cea dinainte.(...) Presa din Marea Britanie, care titrează 'NATO is back', are dreptate, căci alianţa a cunoscut, mulţumită lui Putin, o mică renaştere. Cum va arăta aceasta depinde desigur de politica pe care o va promova de acum înainte Rusia", mai arată ziarul citat. Acesta recomandă totodată puterilor occidentale să ia în serios temerile manifestate de partenerii lor răsăriteni din NATO. Apelul este adresat explicit şi Germaniei, care, scrie Die Welt, "în cadrul NATO, altfel decât în UE, nu joacă un rol atât de însemnat."

"Pentru NATO, Rusia a redevenit un adversar", titrează pe prima sa pagină astăzi Süddeutsche Zeitung.

Acelaşi cotidian münchenez comentează, într-un al doilea articol, noile raporturi dintre Alianţa Nord-Atlantică şi Moscova, pe fundalul întăririi prezenţei militare în spaţiul răsăritean al NATO. Prin acest demers - de pildă prin supravegherea spaţiului aerian din ţările baltice cu avioane de tip Eurofighter - NATO vrea să ţină la distanţă Rusia, "nu însă s-o provoace. De aceea nici nu a dat curs deocamdată solicitărilor Poloniei de a staţiona trupe terestre pe teritoriul acestui stat".

"Semnalul este limpede", atrage atenţia ziarul bavarez: "NATO este dispusă să apere partenerii răsăriteni de posibile atacuri din partea Rusiei". Ceea ce, conchide Süddeutsche Zeitung, nu înseamnă că ne aflăm în faţa unui război. Limpede e însă că "raporturile dintre NATO şi Rusia s-au modificat dramatic. Au existat timpuri în care Rusia devenise aproape un partener al NATO. Acum e din nou adversar".

În ediţia sa electronică, ziarul vienez Die Presse avertizează că politica expansionistă a Rusiei nu se va opri la Ucraina şi lasă a se înţelege că temerile Poloniei, statelor baltice şi ale Republicii Moldova nu sunt chiar neîntemeiate.

Tot în ediţia sa online, revista Der Spiegel analizează politica Germaniei faţă de Rusia, în contextul crizei ucrainene, şi îl califică pe ministrul federal de externe, Frank-Walter Seinmeier, drept "acrobat pe sârmă". Pe de o parte, după cum a reieşit la Trilaterala de la Weimar - reuniunea franco-polono-germană - în timp ce Polonia revendică staţionarea de trupe terestre ale NATO pe teritoriul ei, Steinmeier şi-ar dori mai degrabă o detensionare a crizei. La Weimar, şeful diplomaţiei germane a avertizat din nou faţă de o scindare a Europei, a precizat că trebuie lansate 'semnale clare' Rusiei, a calificat ocuparea Crimeei drept anexare, subliind în acelaşi timp, însă, că trebuie evitată o escaladare a situaţiei.