Acordul cu FMI

Primul ministru Victor Ponta a prezentat astăzi concluziile discuţiilor avute cu reprezentanţii creditorilor oficiali ai României într-o ambianţă poate mai optimistă decât s-ar fi cuvenit.

Problema, expusă, indirect şi în termeni eufemistici, stă în faptul că autorităţile româneşti nu au reuşit să realizeze reformele promise. Este vorba despre restructurarea sectorului de stat, despre planul de privatizări şi despre arieratele domeniului public.

Prim-ministrul, Victor Ponta, exprimase încă de anul trecut , dinainte de instalarea noului guvern, intenţia de a încheia anul acesta un nou acord cu FMI, dar echipa care a venit la Bucureşti a atras atenţia că acest lucru nu este posibil dacă actualul acord nu este dus la bun sfârşit. Iată de ce noul guvern, care continuă din punct de vedere politic integral pe cel vechi, s-a văzut nevoit să solicite un nou termen.

Acordul actual ar urma să se încheie la 31 martie 2013. Cu o prelungiure de două luni, finalul acordului ar fi stabilit la sfârşitul lunii mai. Primul ministru a anunţat astăzi că guvernul se va concentra în lunile următoare asupra îndeplinirii restanţelor. El a evocat mai ales planul de privatizări partiale sau integrale şi care cuprinde mari companii: Transgaz, Romgaz, compania energetică Oltenia, Electrica, CFR Marfă.

Primul ministru a anunţat de asemenea că a convenit cu FMI şi UE liniile mari ale bugetului, care va intra curând în dezbatere parlamentară. Pare cert iarăşi că în urma discuţiilor cu creditorii externi, guvernul a renunţat la câteva din măsurile anunţate în campania electorală cum ar fi de pildă reducerea TVA pentru unele alimente. Brutarii mai ales au făcut de mulţi ani un lobby insistent pentru a obţine un TVA mic, dar au eşuat şi de data aceasta. Anterior, Guvernul abandonase şi introducerea cotelor regresive, păstrând neschimbat regimul fiscal.

Mai puţine amănunte a dat însă premierul cât priveşte reformele structurale şi cele care ar conţine hotărâri mai greu de luat şi de pus în aplicare.