A început numărătoarea inversă

Mesajul cu greutate este transmis de către preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi: dramatismul situaţiei nu implică automat vina altora. El s-a referit şi la ajutorul lichid acordat deja Atenei, care însumează acum 118 miliarde de euro, reprezentând peste două treimi din produsul intern brut al economiei elene. BCE consideră în continuare că băncile din ţară sunt stabile şi solvente, aşa încât pot primi în continuare fonduri. Şeful Băncii Central Europene atrage atenţia asupra evoluţiilor permanente din Grecia, ceea ce implică o atentă supraveghere a sistemului bancar. În cazul unui faliment public, la finalul lunii iunie, situaţia s-ar putea schimba fulgerător. Draghi insistă asupra "unei înţelegeri ample şi solide cu Grecia". Dacă el ar decide stoparea finanţării, Grecia ar intra în colaps.

Îngrijorat este şi preşedintele Franţei, Francois Hollande, pentru care prioritare sunt negocierile rapide, pentru că timpul nu prea mai are răbdare. Berlinul are o poziţie similară. Singurul pentru care timpul pare a stat în loc este Alexis Tsipras, care declara unei publicaţii elene că va aştepta răbdător, până când instituţiile vor ajunge la "o poziţie realistă".

Se caută vinovaţii

La Bruxelles, domină însă convingerea potrivit căreia creditorii sunt cum nu se poate mai realişti. În plus, ei au venit în întâmpinarea autorităţilor elene, cum a fost în cazul excedentului primar - suma care rămâne în bugetul de stat după scăderea datoriilor. La acest capitol s-a înregistrat singurul compromis cu Atena: guvernul a acceptat între timp excedentul de 1 procent pentru acest an. Există însă şi suspiciuni, după cum a ţinut să remarce Annika Breidthardt, purtătoare de cuvânt a CE. Aceasta a anunţat că rămâne de văzut cum vor ajunge la acest excedent în contextul în care "cifrele sunt falsificate".

Comisia contraatacă şi atrage atenţia asupra informaţiilor false susţinute de Grecia. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei a specificat că nu s-au cerut în mod expres reducerea salariilor şi a pensiilor. S-a insistat asupra reformării sistemului de pensii, prin renunţarea la pensionările anticipate şi prin contopirea contribuţiilor. Pensiile reprezintă cel mai mare factor de cost din cheltuielile publice, astfel încât ele trebuie să devină suportabile. Un sistem similar trebuie aplicat şi în salarizarea din sectorul public, precum şi la reforma TVA-ului.

Noi negocieri condiţionate de o nouă ofertă

Preşedintele Comisiei este dezamăgit de eşecul negocierilor, după cum a anunţat purtătorul lui de cuvânt, Margaritas Schinas. Dar acesta a precizat că: "suntem dispuşi să negociem dacă va apărea ceva nou". Important este acest "ceva nou". După ce, în acest week-end, negociatorii greci au venit la Bruxelles fără nici o propunere concretă, baza de discuţii a dispărut, în ciuda repetatului anunţ cum că "mingea se află în terenul Greciei."

Eşec răsunător

Sămbătă după-amiază, delegaţia elenă, formată din negociatorul şef Euclid Tsakalotos şi doi colaboratori apropiaţi de-ai premierului Tsipras, s-a întâlnit cu un reprezentant al preşedintelui CE. Era aşteptată soluţia de compromis. După ore întregi de terapie sufletească, la care au contribuit din plin Angela Merkel, Francois Hollande şi Jean-Claude Juncker, Tsipras anunţase că va face o propunere, pentru a depăşi diferenţele dintre datornicii greci şi creditorii internaţionali. Dar oferta nu a mai ajuns la Bruxelles, nici joi şi nici vineri.

Pentru că nici sâmbătă, Tsakalotos şi ai săi colegi nu au venit cu nici un plan pe hârtie, întrunirea s-a terminat rapid. Seara târziu a mai existat o rundă, la care grecii au adus un aşa numit "non-paper". Pe o parte fusese schiţat lapidar ce îşi doresc grecii: acceptă excedentul bugetar, dar resping reforma şi reducerile solicitate de comunitatea internaţională. În plus, guvernul de la Atena solicită o nouă iertare a datoriilor şi un pachet suplimentar de investiţii în economie. Circa două miliarde de euro îi despart practic pe greci de creditorii internaţionali.

"De pe altă lume"

Duminică dimineaţă, negociatorii şefi ai creditorilor s-au prezentat deja la ora 8 la birou, în speranţa unei noi oferte. De cealaltă parte, reprezentanţii guvernului de la Atena preferau să ia micul dejun într-un local şic din zona Place Sablon a Bruxelles-ului. De abia după amiaza târziu s-au reunit într-o nouă şedinţă, care nu a durat mai mult de 45 de minute. Concluzia a fost cum nu se poate mai dură: "sunt de pe altă lume", au anunţat diplomaţii europeni, poziţia greu de înţeles a grecilor.

Compromis la summitul extraordinar?

Timpul nu mai are răbdare: de acum este evident că nu se va putea ajunge la un compromis până la summitul de joi al miniştrilor de finanţe din zona euro. Şi, dacă ascultăm şi mesajele trimise de Atena, compromisul nici nu este dorit de greci. Concludent este interviul recent acordat de ministrul de finanţe Varoufakis publicaţiei germane "Bild": el solicită o ofertă de salvare extraordinară, prezentată personal de Angela Merkel.

Un summit extraordinar al şefilor de stat şi de guvern din zona euro ar putea avea loc cel mai devreme în week-endul viitor. Înainte de finalul lunii, mai multe parlamente din statele membre, printre care şi Bundestagul, trebuie să ratifice prelungirea acordului de salvare a Greciei. Actualul program expiră la 30 iunie şi atunci ies din discuţie şi cele 7,3 miliarde de euro pentru care se duce actuala luptă. Tot pe 30 iunie, Grecia trebuie să înapoieze FMI o rată de 1,6 miliarde de euro. Nu poate sau nu vrea să plătească tranşa, statul intra în faliment.

După toate aparenţele, guvernul elen merge pe ideea că este nevoie de Grecia în zona euro. Între timp însă grupul euro a părăsit ideea germană de a-i menţine cu orice preţ: cu atât mai mult cu cât state precum Finlanda, Olanda sau Slovacia sunt tot mai supărate de tactica abordată de guvernul de la Atena. În plus, este obligatoriu şi votul parlamentelor, care nu este deloc garantat în actualul context.