Ţările EU încearcă armonizarea abordării faţă de Siria

Conferinţa a început cu o întâlnire neprotocolară a miniştrilor europeni cu secretarul de stat american John Kerry. Statele Unite şi Franţa, deocamdată cel mai mare susţinător al ideii de intervenţie militară în Siria, au reiterat că atacul cu arme chimice petrecut în Siria nu trebuie să rămână nesancţionat.

Majoritatea ţărilor din UE respinge însă soluţia militară, fiind de părere, deşi documentul inspectorilor ONU nu a fost încă finalizat, că atacul cu gaz toxic a fost declanşat de către armata siriană. În pofida acestei convingeri, UE intenţionează să-l roage pe Kerry să aştepte finalizarea raportului la întocmirea căruia lucrează momentan inspectorii ONU.

Anterior, summit-ul G20 a scos în evidenţă divizarea comunităţii internaţionale în privinţa situaţiei din Siria. "Fiecare dintre noi şi-a menţinut părerea", a concluzionat, în context, preşedintele rus, Vladimir Putin. Acesta, dar şi preşedintele Chinei, Xi Jinping, au avertizat SUA cu privire la încălcarea dreptului internaţional. De altfel, modul diferit în care este abordat conflictul din Siria s-a reflectat şi în declaraţia comună redactată de 11 state participante, în care se face vorbire despre "nevoia unui răspuns internaţional ferm" în urma atacului cu arme chimice petrecut la 21 august.

Printre statele semnatare ale documentului se numără SUA, Marea Britanie, Franţa, Italia, Turcia şi Japonia. Germania nu a semnat declaraţia.

Guvernul federal de la Berlin şi-a motivat abţinerea invocând discuţiile care urmează să aibă loc la Vilnius. Altfel spus, Germania doreşte mai întăi obţinerea unui consens la nivelul UE, după cum a menţionat purtătorul de cuvânt al cancelariei federale. Acesta a fost şi motivul pentru care, de comun acord cu preşedintele UE, Herman Van Rompuy, Angela Merkel a evitat să "se lege", semnând declaraţia de la Sankt Petersburg.

America, izolată

Germania, acuzată zilele trecute de cotidianul american New York Times că nu vrea să îşi asume rolul de lider european şi că este invizibilă pe scena politicii mondiale, a pledat la summit pentru "rămânerea în joc" a ONU şi organizarea unei noi conferinţe dedicată Siriei, la Geneva.

La unison cu ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, cancelara a militat şi pentru implicarea Tribunalului Penal Internaţional în criza siriană. La rândul său, secretarul general al Naţiunilor Unite, Ban Ki Moon a avertizat Statele Unite cu privire la declanşarea unei intervenţii militare, făcând apel la identificarea unei soluţii politice.

Totuşi, Washingtonul a lăsat să se înţeleagă că nu se va strădui să obţină mandat ONU. Barack Obama a anunţat că se va adresa, marţi, naţiunii americane. Preşedintele american a admis că ţările G20 sunt adeptele obţinerii mandatului ONU, dar a subliniat că "există vremuri în care trebuie să luăm decizii dificile" şi că nu va fi uşor să obţină undă verde din partea Congresului pentru intervenţia militară împotriva Siriei.

Între timp, mai multe organizaţii afiliate ONU prezente în Siria se pregătesc de un atac armat în regiune. Logistica este permanent ajustată, astfel încât să se poată face faţă unei creşteri explozive a numărului de refugiaţi.

Administraţia de la Washington a transmis la rândul ei avertismente cetăţenilor americani, care intenţionează să călătorească în Liban sau în sudul Turciei, iar ambasada americană din Liban a fost evacuată.